Andreea Mitu intră în Bullring pentru primul dintre "meciurile carierei": cel pentru un loc în ultimele opt de la Roland Garros

Treizecizero | 31 mai 2015

Va fi al treilea meci direct dintre cele două jucătoare, dar scena acestuia e incomparabilă cu primele două, jucate la nivel inferior, în turnee de nivel ITF

Roland Garros este oferit de

Programul zilei de luni a fost lăsat pentru ultimul moment posibil, după o zi cu multă ploaie, întârzieri, așteptare și meciuri amânate. Cum două dintre meciurile de azi – Sharapova-Safarova și Pennetta-Muguruza – au fost mutate încă din timp pentru luni, iar un al treilea, cel dintre Federer și Monfils, a rămas neterminat și va mai avea nevoie de cel puțin două seturi, asta înseamnă că orarul de luni este cât se poate de garnisit și îi va aduce la lucru pe aproape toți marii favoriți rămași în turneu: Big Four + primele trei clasate de la WTA dintre cele încă pe tablou.

Astfel, pe Chatrier sunt, pe rând, Sharapova – Safarova, continuarea de la Federer- Monfils, reîntâlnirea dintre Serena și Sloane și Djokovic – Gasquet. Pe Lenglen ajunge Rafa, chiar dacă e mai rar să joace două meciuri într-un turneu pe a doua arenă. Nadal îl întâlnește pe Jack Sock în al treilea meci, după Pennetta – Muguruza și Murray – Chardy, dar înainte de Kvitova – Bacsinszky.

Dar pentru noi, marele moment al zilei se va petrece într-un segment improbabil al programului: ultimul meci de pe Court 1. Acolo este programată Andreea Mitu pentru confruntarea ei cu Alison Van Uytvanck, sportiva din Belgia care, momentan, concurează cu Andreea pentru titlul de revelația turneului. Își vor tranșa această problemă, plus mult mai importantul loc în sferturi de la aproximativ orele 17:30 -18:00, ora României. După un meci de junioare în deschidere, Marin Cilic și David Ferrer sunt programați nu înainte de ora 13:30, iar după acest meci urmează Sara Errani – Julia Goerges.

Va fi al treilea meci direct între Andreea și Alison; luată de vâltoarea clipei, Andreea le-a uitat pe primele două, jucate în 2012-2013. În primul, jucat pe hard la Ankara, s-a impus românca (7-5, 4-6, 6-3). În al doilea, pe zgura de la Olomouc s-a impus Van Uytvanck, 6-2, 7-5. Match-up-ul dintre ele nu e, așadar, o noutate pentru niciuna; ce va fi însă nou și va face irelevante meciurile anterioare va fi contextul. Un context format din miză, din elementul de noutate în carierele celor două, din emoțiile care vor trebui stăpânite, din oportunitatea imensă (ambele vor simți că au o șansă în față mult mai confortabilă față de ce întâlnești, de regulă în optimile de Slam).

La toate astea se adaugă locația. Court 1 este una dintre părțile pline de pitoresc ale Roland Garros, o arenă foarte iubită de fani, adesea scena unor meciuri excelente, cu o atmosferă aparte. Am scris pe site, în urmă cu doi ani, povestea acestui stadion, pe care reluăm, parțial, aici.

Pe locul 93, Van Uytvanck le-a eliminat pe Schmiedlova (7-6, 7-6), pe Diyas (0-6, 6-1, 6-4) și pe Mladenovic (6-4, 6-1). Anul acesta are o semifinală la Katowice, iar în rest, parcursuri normale pentru locul ei în clasament, adică eliminări în primele tururi. Cel mai bun rezultat al carierei este câștigarea unui turneu din categoria 125k (un fel de challenger mai mare) la Taipei, în 2013. Are alte 9 titluri, din 14 finale jucate în circuitul ITF. Până la acest turneu, nu trecuse decât o singură dată în turul al doilea al unui Slam, la Wimbledon, anul trecut.

În vârstă de 21 de ani, Van Uytvanck are un joc construit în jurul serviciului și a loviturii de dreapta, cu care a făcut ravagii contra lui Mladenovic. Se deplasează bine și, la fel ca și Andreea, a impresionat prin faptul că n-a lăsat nicio emoție să se vadă de-a lungul traseului până în optimi. 

Ce e atât de special la Court 1

Arena care va găzdui meciul și-a primit porecla de la fanii de altă naționalitate decât cea franceză. Are 3.800 de locuri și adesea atmosfera de aici e specială. Desenat într-o formă circulară, are avantajul că oferă o experiență aproape perfectă privitorului, indiferent de locul în care se găsește, dându-i șansa să observe de aproape detalii pe care nu le-ar vedea atât de ușor pe alte stadioane.

Aparent, asta a fost și intenția designerului, Jean Lovera, un fost campion francez la juniori, care și-a dorit ceva diferit în momentul în care a început proiectul, în 1980: “La vremea aceea, Roland Garros era plin de forme pătrate, mi-am propus să aduc ceva blândețe și fluență în design, de aceea am mers pe o formă circulară”, spunea Lovera pentru NY Times.

“Dar diferența majoră aici, față de alte terenuri, vine din sunet. Cred că sunetul ajunge și rezonează diferit cu spectatorii, și cred că asta generează de la sine alt tip de emoții, atât din partea jucătorilor, cât și din partea fanilor. Trăirile și reacțiile sunt mai puternice decât de obicei”, crede Lovera.

Succesul arenei a fost imediat. Puțini știu că Wimbledon a decis să-și deseneze noul Court 1 tot într-o formă circulară ca o formă de apreciere a Bullring. Court 1 de la Wimbledon a fost lansat în 1997.

Poate că trăirile de care vorbește Lovera au un rol în celălalt motiv de faimă pe care și l-a căpătat The Bullring: marile surprize. De-a lungul anilor, aici s-au consumat tot soiul de rezultate neașteptate sau episoade controversate, intrate apoi în legenda turneului. Aici, în 2004, a făcut Marat Safin unul dintre gesturile care au contribuit la imaginea sa de excentric: după o scurtă aproape imposibilă cu care a câștigat un punct contra lui Felix Mantilla, Safin și-a… dat jos pantalonii pentru a sărbători punctul, stârnind hohotele de râs și aplauzele tribunei. Arbitrul n-a fost la fel de încântat și i-a dat point penalty rusului. Dar Marat n-a fost deranjat: “Punctul acela merita o astfel de celebrare”.

Tot pe Bullring și-a făcut Gustavo Kuerten un nume: în turul 3 al ediției din 1997, brazilianul a șocat pe toată lumea, eliminându-l pe Thomas Muster, la vremea aceea un nume foarte puternic pe zgură. Ulterior avea să câștige și titlul, primul dintre cele trei reușite la Paris. O surpriză ceva mai recentă: în 2009, Novak Djokovic a fost eliminat tot pe Bullring de germanul Kohlschreiber.

Court 1 a fost inițial construit cu menirea de a fi a doua arenă de la RG, dar apariția lui Suzanne Lenglen l-a retrogradat pe poziția a treia în topul importanței. Nu și în ochii fanilor, care speră ca una dintre intențiile anunțate ale organizatorilor, dărâmarea Court 1 și înlocuirea lui cu o arenă mai mare, să nu se întâmple. Momentan, proiectul de extindere al francezilor e blocat din cauza lipsei aprobărilor din partea Consiliului Local.

Locurile pentru presă au și ele un farmec aparte pe acest teren, tot grație inventivității lui Lovera, care și-a propus să inoveze și aici. Ele se găsesc pe primul rând la nivelul terenului, fără niciun fel de obstrucție vizuală între tine și jucătorul aflat la primire sau serviciu, cu un zid despărțitor care nu depășește înălțimea genunchilor. Simți jocul de parcă ai fi în pielea jucătorului, îi vezi reacțiile as it happens, îi simți cârceii, după patru ore de alergare, îi înțelegi frustrarea la o execuție ratată și te bucuri odată cu el, la un passing improbabil. E greu să găsești un loc mai bun pe un teren important din tenisul mondial.

Prezența 30-0 la Roland Garros este susținută de
Îți place?
Susține Treizecizero
Sprijinul tău e esențial ca să putem produce acest conținut. Susține-ne pentru un jurnalism de sport cât mai relevant și valoros!
Prin cont bancar:

IBAN RO51RNCB0079145659320001

Asociația Lideri în Mișcare,

Banca Comercială Română

Treizecizero.ro Abonează-te la 30-0+
Cele mai noi