Preview WTA Finals Singapore, partea a treia: anul Simonei Halep și șansele ei în Grupa Roșie

Încheiem analizele dinaintea Turneului Campioanelor cu Simona Halep: recapitulăm anul său cu bune și cu rele și aruncăm o privire asupra adversarelor sale din Grupa Roșie de la Singapore.

TreizecizeroSecțiune sprijinită de

Putem spune răspicat că Simona a ratat startul în 2016. Infecția cu care s-a luptat la sfârșitul lui 2015 și care aproape a determinat-o să recurgă la o operație a sinusurilor a împiedicat-o să se antreneze atunci când era mai mare nevoie - în intersezon. Chinuindu-se apoi să recupereze timpul pierdut, Halep a forțat și și-a reactivat o problemă mai veche la tendonul lui Ahile. Ghinioanele se țineau lanț. Într-o condiție fizică precară și fără suficient antrenament, Simona a câștigat doar două meciuri în primele patru turnee jucate în 2016.

După turneele din Orientul Mijlociu, Simona a programat un calup de antrenamente serioase cu Cahill și a început cursa de urmărire. Însă rezultatele mari nu au venit imediat. După sferturi consecutive la Indian Wells și Miami, Halep și-a găsit viteza maximă pe zgură și a câștigat titlul de la Madrid; deodată, Singapore începea să devină un obiectiv realizabil. ”După Madrid am crezut că am o șansă, dar nu am fost 100% sigură până la US Open.”

A urmat o ieșire pe ploaie în optimi la Paris, apoi un Wimbledon solid, cu o înfrângere în sferturi contra jucătoarei anului, Angelique Kerber. După Wimbledon, a jucat turneul de la București, pe zgură, o decizie riscantă, dar care s-a dovedit foarte inspirată. Bucureștiul a declanșat o serie de 13 victorii, care a inclus titlul de la Montreal (unde a trecut de Kerber în semifinale) și semifinalele de la Cincinnati, unde a pierdut în fața aceleiași Kerber.

La US Open și la Wuhan a fost nevoie de două jucătoare tăvălug (Serena Williams și Petra Kvitova) pentru a o scoate în sferturi, respectiv semifinale. Beijingul a marcat o scădere în intensitate, Simona fiind eliminată în optimi de Shuai Zhang, cea care o eliminase în primul tur și în Australia.

Unde o găsește Singapore pe Simona? Într-o poziție mai bună decât pe multe din adversarele ei. Este într-o formă fizică bună, are meciuri destule jucate și rezultate solide pe segmentul de hard din această toamnă. ”Simt că la antrenament nivelul meu e înalt. Bineînțeles, niciodată nu știi cum vor merge lucrurile în meciurile contra adversarelor dificile, dar spre deosebire de începutul anului, simt că jocul e în mâinile mele. În ultimul timp am pierdut câteva meciuri cu Kerber și Serena, dar simt că merit să fiu aici. Nu am câștigat încă un Slam, dar la turneele mari am jucat foarte bine.”

Este important felul cum își simt jucătoarele nivelul și din declarațiile pe care le-au dat zilele astea, poți să le deosebești pe cele încrezătoare de cele care nu sunt chiar așa de sigure. Simona face parte din prima categorie, alături de Keys, Cibulkova și Radwanska. Cu primele două este colegă în Grupa Roșie. Prima în grupă, cu voia dumneavoastră, este eterna ei adversară de anul acesta, Angelique Kerber.

Este o grupă grea? Da. Dar și Grupa Albă e: Radwanska, Pliskova, Muguruza, Konta/Kuznetsova. La Singapore nu există trageri ușoare, vorbim de primele opt jucătoare ale lumii! Aș zice totuși că Grupa Roșie e mai grea decât Grupa Albă, pentru că toate cele patru jucătoare sunt în formă. Poate Angie să fie un pic mai in scădere, dar dacă judecăm după ce nivel ridicol de ridicat a avut toamna asta, nu știu dacă ar trebui să ne facem mari speranțe. Dincolo, forma lui Garbine e așa și așa, Konta a avut recent o problemă musculară, iar dacă se va califica Svetlana în locul ei, aceasta va ajunge la Singapore cu sufletul la gură.

Deci Halep a tras din nou paiul scurt (sau mai scurt). Dar sunt și părți bune. În primul rând Madison Keys, pe care a învins-o în cele trei meciuri jucate anul acesta. În optimi la Wimbledon a fost 6-7(5), 6-4, 6-3, în finala de la Montreal a fost 7-6(2), 6-3, iar la Wuhan 6-4, 6-2. Nu sunt toate victorii tocmai ușoare, dar sunt victorii, sunt recente și asta contează: Simona va intra pe teren cu un ascendent asupra americancei. Alt avantaj ar putea fi experiența la acest turneu: este a treia participare consecutivă a Simonei, pe când Keys este debutantă.

Cu Cibulkova, Halep are un scor de 2-3, dar în 2015 nu au jucat și anul acesta s-au văzut o singură dată, în finala de la Madrid, unde Simona a dominat: 6-2, 6-4. E adevărat, era pe zgură și acum suntem pe hard, cinci luni mai târziu, dar ultimul meci jucat contează la capitolul încredere. Cibulkova poate să lovească din spate ca cineva cu un cap mai înaltă, dar nu poate să servească la fel de bine. Acolo va fi breșa de speculat. Deși vine pe aripile titlului câștigat la Linz, Domi nu este de nebătut.

Și am ajuns la Angelique Kerber. Teoretic, dacă Simona le rezolvă pe Keys și pe Cibulkova, se poate califica liniștită și de pe locul doi. Dar meciul cu Kerber este important pentru că reglează niște conturi care sunt încă nereglate. Anul acesta, Simona a câștigat un meci, Angie două (trei, dacă punem și întâlnirea Fed Cup din februarie, dar n-aș pune-o pentru că Simona era încă insuficient refăcută). Dacă te uiți la scoruri, îți dai seama că orice se poate întâmpla în meciurile lor: oricare poate să câștige seturi cu scoruri variind de la 6-0 la 7-6. Amândouă au stiluri similare, cu deosebirea dreptaci-stângaci și poate un ușor avantaj pentru Kerber la forță. Însă Kerber nu este de nebătut nici ea, ma ales dacă se chinuie cu ceva fluctuații.

Anul trecut la Singapore Simona a început cu o victorie entuziasmantă contra Pennettei și apoi s-a desumflat brusc. Deci nu trebuie să subestimăm ”talentul” ei de a o coti brusc, de la o zi la alta sau de la un set la altul, deși anul ăsta parcă ne-a tras preșul de sub picioare mai puțin. Pe de altă parte, să nu uităm ce tip de jucătoare este Simona: se bazează în primul rând pe capacitatea fizică (bifat), apoi pe rezultatele recente (bifat) și pe experiența anterioară (bifat). La a treia participare am sentimentul că se simte, în sufletul ei, suficient de încrezătoare pentru a emite pretenții la tiltu.

Deci, predicții? Vorba ei: în meciuri depinde și de adversare, iar la acest turneu nu există adversare de duzină. Dar cel puțin pentru ieșirea din grupe există suficiente motve de optimism Apoi, mai vedem. Meci cu meci.

Cele mai noi articole

TreizecizeroConținut susținut de

Comentarii