La Cincinnati, tenisul se reîntoarce în habitatul său natural: intensiv, obsedat de sine și comic

Camelia Butuligă | 18 august 2016

Acum, că tenisul s-a reîntors la ale lui, să aruncăm un ochi către acele mici detalii care fac tot farmecul unui eveniment exclusiv despre tenis

Știu de ce tenisul nu prea mă entuziasmează la Olimpiadă: pentru că nu mai este special, prins între atâtea sporturi mult mai olimpice. E doar una dintre zecile de probe care se luptă pentru atenția publicului, înghesuit în programul tv între box, haltere și polo. Mi-am dat seama de chestia asta când a început Cincinnati și TOTUL este despre tenis: meciurile sunt transmise de la primul până la ultimul, feedurile de pe social media sunt pline de știri, se organizează activități off-court, iar on-court, antrenul și voia bună sunt susținute de lovituri neașteptate sau de crize de nervi. Azi vom vorbi despre întoarcerea tenisului în habitatul său natural. Și iată ce simte acest habitat față de JO:

Măcar sentimentul e reciproc.

 

A început sezonul transferurilor la antrenori

Circuitul e o lume mică și dinamica parteneriatelor jucători-antrenori seamănă cu cea din ”Tânăr și neliniștit” când toată lumea ajunge, după mii de episoade, să fie cu toată lumea. Ultima rotație l-a mutat pe Ivanisevic din tabăra lui Cilic în tabăra lui Berdych. Care Berdych lucrase înainte cu Vallverdu, care lucrase cu Andy Murray. Cilic, la rândul său, a anunțat ieri că se aliază cu Jonak Bjorkman, care a lucrat part time cu… Murray.

Goran l-a dus pe Marin la următorul nivel și va fi interesant de văzut dacă jocul lui Berdych, care stagnează de multă vreme, va beneficia de pe urma prezenței excentricului croat. Dacă îmi aduc aminte, jocul lui Tomas s-a îmbunătățit vizibil și când a venit Vallverdu, dar minunea n-a ținut mult. Cât despre Cilic, după acel US Open, n-a mai reușit să profite de pe urma statutului său de big hitter până anul acesta la Wimbledon, unde înfrângerea la mustață din sferturi contra lui Federer sigur a durut.

Apropo de Federer

Cu o groază de timp liber, Fed s-a apucat de filmat reclame. Ultima este pentru Mercedes și-l propune pe Roger ca pe un jucător de tenis legendar (doh), care traversează toate epocile, de la începutul secolului 20, cu toate schimbările de look aferente. Deceniile șapte și opt ale secolului trecut au fost foarte generoase cu părul (și cel capilar, și cel corporal) și Federer stă bine la ambele capitole. Totuși, pe lângă faptul că întreaga idee a reclamei e un pic trasă de, hm, păr (adică Federer e un fel de Edward Cullen al tenisului care nu îmbătrânește deloc, sau cum?) execuția segmentelor din anii 70 și 80 este undeva între un kitsch amuzant și caraghios. Mașina însă e trăznet.

 

Apropo de coafuri legendare…

Vreau să menționez cu entuziasm că mini-afroul lui Jo Tsonga a revenit, în combinație cu o bentiță care completează imaginea de ursuleț vintage. Aprob pozitiv.

Rafa: the man, the myth, the phobias

Situația coafurii lui Rafa nu mai poate fi salvată din păcate, dar cine are timp să se uite la părul lui Nadal când chipul său e un caleidoscop de expresii fascinante și etern schimbătoare? Am putut admira câteva când organizatorii de la Cincy au avut geniala idee să invite niște animale de la grădina zoologică în vizită. Printre ele, o buhă uriașă, un șarpe și o chestie cu țepi pe care nu știu s-o identific: nu chiar cele mai adorabile exemplare. În timp ce se aflau în lobby împreună cu îngrijitorii lor, musafirii s-au intersectat cu niște jucători, printre care și Rafa, faimos pentru declarația: ”Nu-mi plac câinii pentru că nu am încredere în motivația lor.” Ce să mai zicem de motivația unui șarpe? Fața lui Nadal spune totul.

Fiecare cu ale lui

Nu știu dacă Andrea Petkovic arată de parcă e gata s-o ia la sănătoasa când mângâie o țestoasă (relax, Rafa, că n-are cum să te prindă) dar simpatica serbo-nemțoaică pune piciorul în prag când vine vorba de muzică. Mai devreme anul acesta a vrut să se bage sub masă la o conferință de presă când a aflat că niciunul dintre ziariștii prezenți nu auzise de Jack White, iar la Cincinnati a avut o problemă cu folosirea excesivă a formației Maroon 5 în pauzele dintre game-uri. Situația e gravă, Petkovic dând un ultimatum în interviul de după meci: ”Dacă-l mai aud pe Adam Levine o dată, voi fi nevoită să mă spânzur în baie.” Radwanska o fi auzit-o și a zis să împiedice tragedia, așa că în meciul următor i-a aplicat un covrig și un sticks, punând capăt coșmarului muzical al Andreei. Dar sezonul american va fi în continuare zgomotos; poate dacă Petkovic ia exemplul lui John Isner, pauzele dintre game-uri vor fi mai ușor de tolerat?

Între timp, Miloș tace și face

Isner, în ciuda inserției suplimentare de carbohidrați, a pierdut în două tiebreakuri la Raonic, care a anunțat că și-a prelungit colaborarea cu McEnroe, inițial planuită doar pentru Wimbledon. Accederea canadianului în prima finală de GS a dovedit că Johnny Mac l-a învățat de bine. Unul din jucătorii care a spus ”pas” la Rio, Raonic și-a anunțat sec pe Twitter reîntoarcerea în circuit: ”A trecut ceva vreme, îmi pare bine că m-am întors.” Așa de bine, că s-a băgat și la dublu, cu Zimonjic – o fi fost ideea lui McEnroe, să mai lucreze voleurile alea.

#NextGen

Aici vibe-ul e amestecat: Thiem a trecut, Goffin, Zverev și Kyrgios au pierdut (Nick la colegul Coric de la matchpoint, oops) și și-au vărsat nervii pe bietele rachete. Zverev mai are de lucrat la impresia artistică, dar Kyrgios i-a făcut mândri pe Safin și Baghdatis cu acest număr:

Tlick shot!

Printre cei mahmuri după JO dar care se țin bine (Murray, Nadal), se află și Kei, care s-a dat de partea întunecată, dar frumoasă a forței: a lovit un rever cu o singură mână. Punctul e senzational, iar reverul nu e orișice rever: este un passing în lung de linie din alergare care a intrat! Jo Tsonga și Nick Kyrgios au un nou confrate în clubul restrâns al jucătorilor cu rever cu două mâini care pot face trucul ăsta în meciuri.

Tot cu o mână și la fel de dificilă

… este strângerea de mână de la finalul meciului. Nu toți jucătorii o stăpânesc ca lumea; mai cu seamă jucătoarele par să aibă probleme. De aceea, Barbora Strycova și-a asumat greaua misiune de a le educa pe colegele ei la acest capitol. E un proces anevoios și de durată, iar unele jucătoare au alergii documentate la strângerile de mână, dar Barbie perseverează:

Specialitățile zilei

Dacă ploaia nu va mai interveni, programul zilei de azi este destul de ofertant, și la capitolul joc, și la capitolul popcorn. Grigor deschide cu Stan ziua pe Central, într-un meci în care ambii combatanți sunt un pic în derută: Stan revine după accidentare și e nițel cam ruginit, iar Grigor încearcă să-și găsească identitatea (pierdut buletin, nananana) de jucător. Să vedem cine găsește primul și mai ales ce. După, intră Simona cu Gavrilova (alertă GIF) și apoi Rafa cu Coric (alertă raliuri). Seara la ei și noaptea la noi avem Murray-Anderson (alertă rezultat surpriză?) și Radwanska-Konta (alertă hotshot). Pe Grandstand îmi sare în ochi Kerber-Strycova (alertă handshake) și Berdych-Cilic (alertă loje).

Horia și JJ au și ei meci azi primii pe Court 3, cu Inglot/Matkowski. Tot acolo, Nishikori-Tomic ar trebui să fie distractiv (există doi jucători mai diferiți din toate punctele de vedere, începând cu tenisul și terminând cu personalitatea?). Pe Court 9, al treilea meci, avem ceva fin, pentru cunoscători: Bacsinszky-Kuznetsova și după ele, Florin și Rohan joacă împotriva perechii Huey/Mirnyi. Monica Niculescu intră și ea la dublu, cu Vania King, prima pe Court 10 contra favoritelor 1, Garcia/Mladenovic.

Îți place?
Susține Treizecizero
Sprijinul tău e esențial ca să putem produce acest conținut. Susține-ne pentru un jurnalism de sport cât mai relevant și valoros!
Prin cont bancar:

IBAN RO51RNCB0079145659320001

Asociația Lideri în Mișcare,

Banca Comercială Română

Treizecizero.ro Abonează-te la 30-0+
Cele mai noi