Educaţional: Cum să înveţi pentru a obţine cele mai bune rezultate pe teren sau la şcoală

Camelia Butuligă | 1 octombrie 2013

Iei notiţe în timpul cursurilor? Studiezi câte un subiect pe rând? Înveţi tot timpul în acelaşi loc? Toate aceste metode de studiu sunt greşite. Ca să înveţi eficient trebuie să faci exact invers, ne spune Robert Bjork, profesor de psihologie şi expert în memorie la universitatea americană UCLA.

Intercalarea

„Cum abordează oamenii un material pe care-l au de învăţat? Pe bucăţi. După ce învaţă o bucată, trec la următoarea”, spune reputatul profesor. În loc să împărţim materialul pe subiecte sau lecţii, Bjork ne recomandă altă metodă: intercalarea. Dacă luăm tenisul ca exemplu, în loc să exersezi o oră doar serviciul, exersează timp de o oră o combinaţie între serviciu, rever şi voleu.

“Această abordare este mai solicitantă, e adevărat, şi oamenii s-ar putea să nu vadă imediat progresul.” În loc de un progres vizibil imediat la serviciu, intercalarea te obligă să faci o serie de paşi mici înainte cu mai multe lovituri deodată. Dar în timp s-a dovedit că suma acestor paşi mici şi mulţi este considerabil mai mare decât suma progreselor pe care le-ai face dacă ai studia câte o lovitură pe rând.

De ce? Bjork ne explică: intercalarea îţi dă posibilitatea legi între ele abilităţile, să le înveţi deja conectate. „Dacă informaţia este studiată astfel încât să fie pusă în relaţie cu alte lucruri pe care le ai în memorie, procesul de învăţare este mult mai puternic”. Singura cerinţă este ca informaţiile studiate să aibă legătură: de exemplu învaţă serviciul împreună cu forehandul sau voleul, nu cu programarea în Java şi capitalele Europei.

Locaţia

Studiatul într-un singur loc este grozav atâta timp cât va trebui să-ţi reaminteşti ce-ai învăţat doar în acel loc. Dacă vrei să-ţi aminteşti şi în afara bibliotecii sau a camerei tale ce-ai învăţat, atunci trebuie să variezi
locurile unde studiezi.

Intercalarea şi schimbarea locului de studiu funcţionează indiferent ce încerci să înveţi: limba franceză, tenisul sau dansul de societate.

Eşalonarea

Un alt lucru care te va ajuta este
eşalonarea. „Dacă studiezi şi apoi aştepţi o vreme, cu cât aştepţi mai mult timp, cu cât vei uita mai mult din ce-ai învăţat.” Logic, nu? Dar iată partea interesantă: dacă studiezi, aştepţi o vreme şi apoi studiezi din nou, cu cât trece mai mult timp între cele două sesiuni, cu atât va fi mai eficientă a doua sesiune de studiu.

Ce se întâmplă? „Când accesăm lucruri pe care le-am memorat deja, facem mai mult decât să le scoatem din nou la lumină. Ceea ce ne amintim odată, devine mai uşor de reamintit pe viitor. Cu cât depunem mai mult efort pentru a ne reaminti ceva, cu atât ne va fi mai greu să uităm acel lucru pe viitor.”

De aceea este bine să programezi sesiunile de studiu la suficientă distanţă în timp una de celalată, astfel încât procesul de reamintire să fie dificil, dar nu imposibil. Informaţia învăţată în prima sesiune trebuie să fie mai greu de accesat, pentru că cu cât depui mai mult efort pentru a o scoate la lumină, cu atât va fi mai eficientă a doua sesiune. Dacă programezi a doua sesiune de studiu imediat după prima, e prea simplu.

Acesta este motivul pentru care Bjork recomandă să iei notiţe
după curs, nu în timpul cursului. Acest lucru te va forţa să-ţi reaminteşti ce s-a spus la curs, ceea ce e mult mai eficient decât a copia după tablă sau a scrie după dictare. Trebuie să-ţi pui la muncă memoria. Şi cu cât creierul munceşte mai mult, cu atât învaţă mai mult.

Uitarea

„Nu vă faceţi griji în legătură cu uitatul”, spune Bjork. „Oamenii cred că uitarea este opusul învăţării; înseamnă să pierzi ce-ai învăţat. Dar în anumite privinţe, este exact invers. Uitarea ajută memoria.”

Odată ce ai învăţat ceva, nu uiţi de fapt niciodată. Nu îţi aduci aminte numărul de telefon al celui mai bun prieten din copilărie? Ei bine, Bjork a demonstrat că dacă cineva ţi-l reaminteşte, îl vei reţine mult mai repede decât dacă ai încerca să reţii un număr de telefon complet nou. Deci acest vechi număr nu este uitat – există undeva în mintea ta – doar că e mai dificil să ţi-l reaminteşti.

Noi considerăm uitarea ca pe inamicul nr. 1 al învăţării, dar este greşit. Cele două există într-un fel de simbioză în care uitarea ajută de fapt reamintirea. „Pentru că oamenii au capacitate de stocare nelimitată, ar fi un haos dacă ai putea să-ţi aminteşti absolut tot ce-ai înmagazinat. De exemplu toate numerele de telefon pe care le-ai auzit în viaţa ta. Când cineva îţi cere propriul număr de telefon, ar trebui să treci mental printr-o listă imensă. Noi „uităm” vechile numere, adică le îngropăm în memorie,
pentru a mai simplifica această listă. Uitarea poate fi astfel un colaborator util al memoriei.”

(material tradus şi adaptat din Wired)

(sursă foto: notttenniscoach.co.uk)

Îți place?
2performant

Perseverență. Muncă. Rezultate | Alături de 30-0 de la început

Cele mai noi