Lansăm 30-0+. Mai mult conținut, mai multe idei, mai mult Treizecizero. Împreună cu voi. Iată ce v-am pregătit

Adrian Țoca | 26 ianuarie 2019

Lansăm 30-0+, un program dedicat oricui vrea să susțină 30-0 și/sau vrea să primească mai mult decât găsește acum pe site.

„Știu că este dificil ce faceți voi de atâția ani, habar n-am cum dracu’ reușiți.”

Replica îi aparține lui Codruț și e dintr-o discuție deloc simplă purtată vara trecută, printre altele (și) despre perspectivele site-ului și ale noastre, împreună.

A fost una dintre multele ocazii recente în care am realizat că e posibil ca mulți oameni să nu știe exact cum „reușim”, sau, mai bine zis, ce presupune asta. Sau, mai important, am realizat că e posibil ca o parte dintre cititorii noștri să aibă o reprezentare nu tocmai conformă cu realitatea în ce ne privește. (Că i-am făcut să creadă că totul e posibil, ceea ce e foarte bine, doar că trebuie să ținem cont și de contextul cu care aceasă sărbătoare a posibilităților vine la pachet).

Am împlinit, recent, 7 ani, așadar ne-am lansat în ianuarie 2012. Primii doi ani s-au scurs fără vreo posibilitate de monetizare. Asta înseamnă că echipa din spatele site-ului (adică eu, ca fondator, și Camelia, care a venit alături de mine la puține săptămâni distanță) și colaboratorii ocazionali au dus site-ul doar pe bază de pasiune. Ceea ce e grozav, pentru că fără pasiune orice demers, mai ales unul creativ, e inutil. Doar că ideile noastre se tot înmulțeau, vocea 30-0 se consolida, iar audiența era în creștere. Ne doream să facem mai mult, însă în primă fază, trebuia asigurată însăși existența site-ului.

După ani frumoși, dar grei, din 2014 am reușit să atragem primii parteneri (suportul Erste Asset Management a fost esențial), am început să facem primele proiecte speciale și să începem să mergem la turneele de Grand Slam. Site-ul a căpătat noi dimensiuni, ne puteam exprima în voie. Am crescut organic, atât ca audiență, cât și ca posibilități creative. Ne-am dorit și am putut vorbi oamenilor despre tenis într-o varietate de feluri, folosindu-ne de texte, de podcasturi, de video-uri sau, mai târziu, de print. Au crescut și ambițiile și ne-am dat seama că avem o șansă mare să participăm la o schimbare. Că ne putem influența în bine, pentru început, propria breaslă, apoi îi putem inspira și pe alții, cu ajutorul poveștilor din sport. Așa a apărut și Lead.ro, al doilea proiect al nostru, destinat publicului consumator de toate sporturile, un proiect gândit ca să asigure un suport în perspectivă pentru Treizecizero.

Doar că toate astea au implicat creșterea dramatică a volumului de responsabilități, în vreme ce echipa a rămas aceeași. Am îmbrăcat mai multe haine: cele de redactori, reporteri, editori, social media manageri, realizatori de emisiuni, producători, prezentatori, project manageri. Dar și hainele din zona de business, ca să putem oferi un suport la înălțimea conținutului pe care îl produceam. Am făcut sau am învățat din mers să facem aproape orice: de la facturi la întâlniri de business, de la discuții cu eventuali parteneri sau advertiseri la chestiuni pur administrative, logistice. Ca să le putem susține pe toate, am dedicat adesea mai mult de 12 ore pe zi, sărind de la un task la altul sau amestecându-le, punând pe masă nu o dată sănătatea sau calitatea vieților personale, în condițiile în care am lucrat cu toții pe toate fusurile orare. Partenerii de viață sau prietenii apropiați au fost și ei afectați, ei trebuind să ne accepte cu un program haotic, greu de planificat, adesea dependent de cel al turneelor de tenis.

Site-ul a fost updatat editorial sau întreținut tehnic (cu ajutorul lui Bogdan, un om esențial pentru 30-0 încă dinainte de start și până azi) din cele mai variate locuri, de la spitale la scara avionului, de la evenimente personale la locuri din mijlocul pustiului. Toate aceste aventuri (unele hilare, altele mai puțin vesele) au venit adesea la pachet cu probleme rezolvate spectaculos pe ultima sută de metri, dar pe care le-ați simțit prea puțin sau deloc pe site. Am făcut toate astea nu pentru că voiam să fim eroi, ci pentru că sunt etapele firești prin care trece oricine care face ceva de la zero cu propriile mâini și cu resurse limitate. Pentru că ne pasionează ce facem și credem că știm cum să facem bine. Că putem aduce o plus-valoare în viețile celor care ne urmăresc.

Poate că voi v-ați închipuit, văzând multitudinea de proiecte și inițiative care tot apar pe 30-0, că formăm o echipă masivă, cu o redacție în spate și cu un aparat administrativ care să o susțină. Dar, de fapt, am fost mereu aceiași: eu și Camelia, de la început. Andrei ni s-a alăturat trup și suflet în echipă din 2015, devenind rapid exact piesa care lipsea, esențială în atâtea și atâtea aspecte, așa că formula noastră de full-time a crescut la 3. Ne-au ajutat într-o varietate de ocazii colegi noi, cu Codruț cel mai vechi dintre ei. Apoi Dana Maria, iar, mai recent, Radu – pe toți trei i-am cunoscut, de fapt, dintre cititori. Nu sunt singurii care au semnat pe site, dar sunt cei care au făcut-o ca parte integrantă din echipa editorială. Tuturor, eu, Camelia și Andrei le suntem recunoscători.

Tot noi, cei câțiva, suntem și cei care se ocupă de partea de logistică. Cei care vă răspund la mesaje sau se ocupă să vă trimită pachetele. În 2016 am lansat prima noastră inițiativă pe print. Era menită să sărbătorească aniversarea a patru ani de Treizecizero prin tiparul celor mai bune texte de pe site, mutate „Pe Curat”, pe hârtie. Inițial, ideea a fost să facem o surpriză plăcută celor care ne citeau, dar să ne facem un cadou și nouă. Am realizat imediat că e o posibilă oportunitate să generăm venituri pe care să le folosim pentru a menține site-ul în picioare, independent, fără compromisuri editoriale. Așa că au apărut ulterior alte trei publicații de print. Apoi tricouri. Apoi alte idei de produse care încă n-au apucat să vadă lumina zilei. Apoi un rebranding premiat la nivel internațional. Apoi un Shop care să găzduiască toate acele produse. Caută producători, stabilește relații. Fă design. Scrie Termeni și Condiții. Implementează o platformă tehnică de e-commerce. Găsește materiale. Scrie brief-uri. Comandă plicuri. Găsește tipografie. Mergi la testele de tipar. Alege hârtia. Câte variabile crezi că sunt ascunse într-o copertă de revistă? Compară. Evaluează. Testează. Greșește și repară. Schimbă. Fă greșeli. Renunță. Ia-o de la capăt. Toate astea, în timp ce scriam cu toții despre meciurile de la Indian Wells, Roland Garros, Nurnberg sau Wuhan, pe cele mai curioase fusuri orare. Multitasking-ul a devenit tot mai solicitant.

Ne-am dus în direcția asta, de merchandising combinat cu e-commerce, pentru că era una dintre soluțiile pe care le-am identificat ca să putem genera o brumă de venituri pe cont propriu. E una dintre soluții, care însă are nevoie de timp ca să se dovedească viabilă. Afară de asta, sursa principală de finanțare a Treizecizero e reprezentată de un parteneriat: pe 30-0 avem conceptul de Presenting Sponsor (BRD) pe care-l endorsăm prin alăturarea lângă logo-ul nostru, cu reputația și cu încrederea construite cu mâinile noastre în ani la rândul. N-am face asta cu oricine – puteți să fiți siguri că ne alegem partenerii cu grijă și încercăm să plecăm la drumuri cât mai lungi cu ei. Împreună cu ei am făcut o serie lungă de proiecte editoriale și intenționăm să mai facem.

Pe lângă acest Presenting Sponsor, am mai avut și avem o serie de alți parteneri de mare încredere și tot de drum lung: EAM, TZA, 2Performant sunt cei mai vechi și cei mai aproape de noi, la bine și la greu.

Aceasta este formula cu care am asigurat menținerea 30-0 în viață și nu oricum, ci la un nivel cât mai bun; au fost ani buni și ani mai puțini buni. Tot ce am avut, am investit și am folosit cu un singur scop: să facem cel mai bun site de care suntem în stare în ziua respectivă, indiferent câți oameni ne citeau. Planul a fost simplu: never settle. Never compromise când vine vorba de calitatea editorială și de principiile cu care am plecat la drum. Am sacrificat binele personal imediat, la schimb cu calitatea și sănătatea
pe termen lung a produselor pe care le-am construit din nimic. Și credem, fără falsă modestie, că avem un rezultat cu care să putem defila oriunde în lume. Nu trebuie să ne crezi pe cuvânt, dacă afli de noi doar acum, prin acest text. E suficient să citești reacțiile cititorilor la articolul aniversar recent; ele sunt doar un procent infim din cantitatea de mesaje similare pe care le-am primit de-a lungul timpului și care au servit ca materie primă pentru noi.

Ceea ce ne aduce în această zi importantă pentru 30-0

O altă direcție în care publicul e destul de deconectat de realitate este ceea ce se întâmplă în media, versus ce crede publicul că se întâmplă în media. În general, cititorii suspectează că ziarele și site-urile o duc așa de rău din pricina calității precare a produselor pe care le oferă. Ceea ce e corect, până la un punct. Însă e doar o parte a poveștii. Poți să fii un proiect excelent, și totuși să găsești foarte dificil să supraviețuiești economic. Există numeroase povești și exemple în lumea de afară – despre care putem vorbi într-o ocazie separată -, dar e suficient să amintim despre scrisoarea de o transparență remarcabilă a lui Cristian Lupșa, editorul Decât o Revistă, cel care a vorbit deschis în public despre dificultățile întâmpinate la un moment dat, atunci când salariile echipei sale au fost în pericol. Ca parte din soluție, Cristi și echipa lui s-au întors către publicul lor.

Așadar, calitatea editorială contează, dar nu e suficientă. Un site sau un ziar e parte dintr-un ecosistem complicat, și în multe feluri deficitar și dator unora dintre cei care îl formează. Presa din întreaga lume traversează ani grei, în căutarea unui model de business care să îi asigure continuitatea. La ora la care scriu rândurile astea, doar ce s-a anunțat că BuzzFeed (unul dintre start-up-urile media nu doar cu o prezență impunătoare, ci și în capul listei când vine vorba de curaj pentru experimente și abordări diferite în ce privește publishingul viitorului) va concedia 15 la sută din forța sa de muncă, adică în jur de 200 de jurnaliști și producători de conținut. Nu e prima oară, nici la BuzzFeed, nici în alte locuri: Vice Media a făcut concedieri, Mic s-a vândut pe mărunțiș, Verizon Media Group (Yahoo, AOL, Huff Post) plănuiește concedieri. Iar Gannett, un conglomerat de peste 100 ziare de-a lungul Statelor Unite, a renunțat la o serie de jurnaliști, unii dintre ei câștigători de Pulitzer. În anii recenți aproape nimeni nu a scăpat de ajustări de personal, inclusiv granzi precum ESPN sau New York Times. În SUA, în ultimii 15 ani au dispărut peste 50 la sută din joburile din industria de publishing (înțelegem aici formele tradiționale: ziare, reviste, periodice, dar și site-urile de internet). Se vorbește despre consolidări sau fuziuni, iar alte outlet-uri media sunt, probabil, în pericol să dispară în acest an.

S-a ajuns aici dintr-o multitudine de factori – discuția e prea complexă să o expediem în două rânduri. Dar, într-o idee, multe pleacă de la cum consumăm conținutul în aceste timpuri. Îl consumăm aproape exclusiv pe o platformă sau pe o rețea socială. Ne bazăm pe regulile feed-ului ca să ne trimită conținutul la noi, nu-l mai căutăm singuri. Rămânem între pereții Facebook, Google, YouTube, Instagram, Twitter. În particular, Facebook și Google au făcut o treabă excelentă folosindu-se și de conținutul produs de publisheri, pe care i-au atras promițându-le trafic nelimitat. S-a vorbit despre cum unii oameni cred că Internetul este Facebook, iar când deschid link-urile peste care dau în News Feed, adesea nici nu realizează ce site consumă. Când Facebook a schimbat în repetate rânduri algoritmii News Feed-ului, producătorii de conținut și-au văzut reach-ul și traficul împuținat dramatic. Cu Facebook și Google dominând cu autoritate piața de publicitate online, rate card-urile publicațiilor digitale scad la fel de spectaculos sau dramatic.

Un site de conținut se poate monetiza în principal vânzându-și inventarul, adică traficul și afișările. Dar asta e tot mai problematic de făcut, fie că ești premium sau, dimpotrivă, cauți volum – adică faci afișări cu nemiluita. Deoarece (și, repet, explicația e incompletă și sumară) bugetele pe care le poți atrage vânzând la afișări sunt insuficiente, ca să folosesc un cuvânt blând. În mod clar insuficiente ca să poți plăti niște jurnaliști buni. Fără să mai menționez legătura strânsă între filosofia vânzării de afișări la volum și calitatea conținutului. E simplu: ca să faci afișări multe, trebuie să scrii mult și des. Dacă scrii mult și des, riști să scrii prost sau să infectezi spațiul public cu titluri și informații irelevante, nedocumentate, agresive, care provoacă reacții extreme, sau de-a dreptul mincinoase. Strategia pe care am ales-o noi a fost să nu vânăm afișările. La urma urmelor, nu mai era nevoie de încă un site care să vă dea titluri de genul „LOVITURĂ PENTRU HALEP! WTA A ANUNȚAT ACUM SCHIMBAREA CARE O DOBOARĂ”. (Paranteză 1: acesta e un exemplu cuminte). (Paranteză 2: când vine vorba de astfel de titluri: în spatele nevoii de click-uri se ascunde însă și multă incompetență, lazy thinking și lipsă de idei și de intenții bune; să nu trecem atât de ușor cu vederea peste asta).

Aceste realități au împins nume precum New York Times, The Atlantic, Washington Post sau Quartz să urmărească un model bazat pe abonamente. Sau paywall, într-o varietate de forme: hard paywall (adică întregul conținut e disponibil contra cost), parțial (un număr de articole lăsate la liber înainte de a trebui să plătești) sau în alte combinații. Au nevoie de o astfel de abordare pentru a menține un minim de control asupra a ceea ce produc. Își pot asigura astfel, prin intermediul celor care îi citesc, independența. Nici ei, nici toți ceilalți care i-au urmat nu au ajuns din întâmplare la acest model. Ci au realizat că e o strategie mai sănătoasă să îți transformi publicul în audiență plătitoare, în loc să vânezi afișări pe net și să-ți compromiți credibilitatea. Iar în presă credibilitatea e tot ce ai mai de preț.

Ceea ce ne aduce aici.

Ca să ne putem asigura existența, ca să putem continua să investim în dezvoltarea site-urilor (inclusiv Lead.ro), ca să putem să facem pe mai departe conținutul cu care v-am convins în toți acești ani, am ales să mergem pe această cale începând de acum. Pentru că nu credem că e un trend oarecare, ci o direcție spre care va trebui să se îndrepte, mai devreme sau mai târziu, jurnalismul. Aceea de a deveni, într-o formă sau alta, un serviciu plătit de către public.

Așa că am decis să gândim un program prin care să ne întoarcem către cei care ne citesc de șapte ani de zile. Dintre opțiunile aflate pe masă, am ales calea cea mai potrivită pentru noi. Afară de paywall-uri hard sau soft, există multe alte moduri prin care poți încerca să aduni bani de la public: există donații (modelul Guardian), există platformele de fundraising de tip Patreon, există articole plătite la bucată.

Noi nu vedem ceea ce facem drept o cauză caritabilă (fără ca asta să însemne că ideea donațiilor nu e bună). Credem că oferim un serviciu care are valoare pentru cititorii noștri, suficient cât ei să-și dorească să plătească pentru el, așa cum ar plăti la chioșc pentru o publicație.

În același timp, ideea unui paywall full vine cu multe probleme; să spunem că nu am fi fost încântați cu ideea de a limita conținutul unui număr mai mic de oameni. Trebuie găsită o cale de mijloc, dacă vrei să ai un impact, nu-l poți avea izolându-te.

Așa am ajuns la ideea unui program dedicat celor care chiar se bucură de ceea ce înseamnă 30-0 și vor să contribuie la existența lui. Lansăm, de azi, 30-0+, un program dedicat oricui vrea să susțină 30-0 și/sau vrea să primească mai mult decât găsește acum pe site.

Asta nu înseamnă că blocăm site-ul pentru toți ceilalți care nu vor sau nu pot să plătească. Nu, 30-0 nu trece sub paywall, asta e important de știut și de lămurit încă din start. Site-ul își va păstra forma lui consacrată la liber: articole la zi, comentarii, analize. Nimic nu se schimbă.

Pe lângă asta, vom oferi însă conținut suplimentar pentru abonați. În plus, o serie de avantaje, beneficii și idei celor care se abonează la unul dintre cele două pachete de bază pe care le-am gândit – pachete ce conțin bunătăți pentru un an întreg. Alături de ele am mai adăugat alte trei pachete: unul, cu preț redus, dedicat tinerilor de până în 22 de ani, pe care îi susținem și sperăm că ne putem inspira reciproc. Alte două sunt pentru acei cititori care vor să ne susțină cu mai mult, vor să decidă singuri cum. Am primit adesea întrebări despre cum putem fi ajutați. Le-am oferit acum posibilitatea.

Lansăm, de azi, 30-0+, un program dedicat oricui vrea să susțină 30-0 și/sau vrea să primească mai mult decât găsește acum pe site.

Toate aceste pachete rămân în spiritul 30-0. Ne-am gândit să oferim pe cât de mult e omenește posibil, mai mult decât cerem în schimb; așa că le-am garnisit cât am putut. Le-am tot socotit și măsurat, și credem că în forma lor finală sunt ofertante și interesante. Din mers, însă, vom continua să le îmbunătățim.

E un pas foarte important pentru noi, pe care l-am calculat și discutat ani buni. Suntem bucuroși și că am putut – din resurse proprii – să dezvoltăm o platformă foarte fiabilă pentru 30-0+. O vom îmbunătăți din mers, nu doar în ce privește oferta, cât și funcționalitățile. Așteptăm, de asemenea, și feedback-ul vostru, de care vom ține cont.

Este (aproape) și o premieră în România: după știința noastră, suntem primii – din presa independentă, dintre titlurile lansate în ultimii 7-10 ani – care lansează un format de subscriptions. Ne-am bucura să împărtășim din experiența noastră cu alți colegi și să servim drept studiu de caz. Ne-am bucura ca acest pas, unul greu de făcut, care implică în egală măsură un risc și o doză de vulnerabilitate, să fie un exercițiu elocvent sau, de ce nu, un test pentru întreaga piață de media de la noi.

Nu facem acest proiect ca să ascundem conținut de cititori sau ca să pierdem cititori. Nu-l facem nici ca să ne îmbogățim. Lansăm 30-0+ ca să oferim cititorilor mai multe beneficii (conținut suplimentar, servicii, idei, shop, etc), ca să ne evaluăm direct pe piață și ca să ne putem susține activitatea. Activitate de care, la finalul zilei, beneficiază tot cititorii.

30-0+ e un pas înainte către normalitate. E o formă prin care cititorii pot influența direct calitatea produsului pe care îl consumă. Dacă vă doriți o presă de sport mai bună, aveți șansa să contribuiți la asta. E o oportunitate să fiți parte, ca susținători, la ceva fain și să vedeți cum contribuția voastră se va reflecta pe termen lung într-o varietate de idei și forme, de care să beneficiem cu toții. Fără să spunem vorbe mari, de care să beneficieze și tenisul românesc, indirect.

30-0 e acum 30-0+. 30-0+voi.

P.S. Iar dacă ai ajuns până aici și te-am convins, am „îngropat” un premiu pentru cel care se va dovedi primul abonat 30-0+: un prosop oficial Australian Open, pe care îl va primi alături de restul beneficiilor.

Îți place?
Cele mai noi