Top Sorana! Sorana Cîrstea o învinge pe Aryna Sabalenka la Roma, obține prima victorie a carierei contra unui lider mondial

Sorana Cîrstea a învins-o pe Aryna Sabalenka, 2-6, 6-3, 7-5, în turul al treilea la Roma – una dintre cele mai importante victorii ale carierei ei și, în același timp, unul dintre cele mai spectaculoase momente ale sezonului 2026 în circuitul WTA.

“Dacă câștig titlul aici, poate că mă mai gândesc!”.

Replica Soranei – întrebată, la finalul meciului, dacă mai poate fi făcut ceva ca să se răzgândească în privința retragerii anunțate pentru finalul acestui sezon – a readus atenția la elefantul din cameră.

La 36 de ani, Sorana joacă literalmente cel mai bun tenis al carierei, nu-i nici măcar un dubiu în acest sens. Asta putea fi deja argumentat prin tenisul foarte frumos și eficient, prin schimbarea evidentă de mentalitate pe care o arată acum pe teren, prin ascensiunea din clasament, sau prin cele câteva titluri câștigate atât la simplu, cât și la dublu, în ultimele luni. Acum, ea a adăugat pe această listă o victorie convingătoare la cea mai dominantă jucătoare din circuitul ultimilor ani – o prezență aproape permanentă în finalele turneelor mari. În condițiile astea, retragerea pare cu adevărat o decizie care mai poate aștepta.

Sunt diverse borne pe care Sorana, din varii motive, încă nu le-a bifat până acum în remarcabila ei carieră. Forcingul din ultimul an i-a adus bilanțul de trofee ceva mai aproape de potențialul ei real. Aproape inexplicabila ei absență din Top 20 este și ea pe cale de a fi rezolvată. De azi, Sorana are și un succes contra unui număr 1 WTA, o realizare care-i lipsea, în pofida unui număr considerabil de meciuri câștigate vs jucătoare de Top 10; nu mai puțin de 26, cu tot cu aceasta.

Victoria cu Aryna Sabalenka e impresionată din orice unghi ai privi-o. Dar cel mai mult rămâne sentimentul că e un rezultat perfect normal, că e ceva ce-i stă în puteri Soranei, că, după felul în care s-a jucat, e deznodământul firesc, nu vreo surpriză greu de explicat. Sigur, Sabalenka putea găsi chiar și așa o cale prin care să se strecoare și să întoarcă meciul; cei mai buni din lume asta fac, câștigă în orice condiții. Și adevărul e că nu i-a lipsit mult. Când Aryna a făcut rebreak-ul pentru 5-5 în decisiv, probabil că foarte mulți s-au gândit că fereastra de oportunitate a Soranei s-a închis. Și totuși, Sorana a înțeles că, în realitate, dinamica jocului nu se schimbase, că îi este în continuare la îndemână să câștige, atâta timp cât rămâne calmă, cât ia deciziile cele mai bune în acele puncte cruciale care s-au jucat de la 5-5 în sus.

Ar fi fost convenabil să se predea acolo, odată ce-și pierduse avantajul break-ului. Ar fi fost și mai ușor să renunțe să mai spere după acel prim set pierdut sonor: un 6-2 în care românca n-a reușit vreun moment să intre cu adevărat în meci. Meritul imens al Soranei este că a avut răbdare să navigheze prin acel segment tulbure al meciului. N-a intrat în panică, nu a forțat inutil, ci a lăsat meciul să vină la ea, a stat disciplinată și calmă și a găsit ceva care să funcționeze. Fără să mai aibă nimic de pierdut, Sorana a intrat, începând de la jumătatea setului secund, într-o zonă în care a fost impecabilă. O serie de cinci game-uri la rând i-a adus setul secund și un break avans în startul decisivului, o perioadă de joc în care Sabalenka a părut că n-are niciun fel de idee despre cum s-o oprească. Cheia a fost că, în loc să încerce să lovească mai tare decât Sabalenka, Sorana a încercat să o facă să lovească din locuri și înălțimi care nu-i plac, confirmând că, în acești ultimi ani, a devenit o jucătoare mult mai abilă tactic decât era percepută în trecut.

Sabalenka a revenit și a egalat, dar Sorana n-a slăbit-o. Un break obținut într-un game foarte strâns la 3-2, la a patra minge de break, a părut momentul cheie pentru româncă. Sorana s-a dus de acolo la 5-3, dar n-a reușit să închidă meciul pe serviciu la prima oportunitate. A făcut-o, însă, la a doua, la 6-5, nelăsându-se intimidată de revenirea liderului mondial sau de eventualele probleme fizice pe care aceasta le-ar fi putut avea; e întotdeauna dificil să-ți păstrezi concentrarea dacă realizezi că adversarul are probleme.

A fost esențial pentru Sorana să rămână calmă și concentrată, să-și ia timp și să execute punct cu punct. Iar asta s-a văzut în acele ultime puncte. Cu Adrian Cruciat strigându-i să nu se grăbească la serviciu, Sorana a stat bine de tot pe serviciul pentru meci de la 6-5, când Sabalenka a avut 30-15 și amenința cu un alt rebreak. Nu e niciodată ușor să închizi un meci; e infinit mai greu să faci asta contra unui număr 1 care poate fi o forță formidabilă indiferent de situație. Felul în care Sorana a dus lucrurile la bun sfârșit e dovada a celui mai important progres pe care l-a făcut ea în acești ani, cel pe plan mental. „Sorana s-a ridicat la înălțimea momentului și a jucat un tenis incredibil. Nu mi-a dat prea multe oportunități”, a spus ulterior Sabalenka, cea care, până azi, pierduse doar două meciuri în tot sezonul.

„Ea e o luptătoare. E trist, într-un fel, că o vedem plecând din circuit, pentru că e una dintre acele jucătoare care luptă mereu, indiferent de ce se întâmplă. Simt că ar fi putut să mai continue, dar e alegerea ei și o respectăm cu toții. Îi doresc cel mai bun an cu care să-și încheie cariera”, a adăugat liderul mondial.

Când Sorana a declarat, la începutul anului, că încă mai are multe obiective importante, că nu vede acest ultim sezon ca pe o plimbare nostalgică prin locurile preferate din circuit, ca pe o vizită finală la turnee înainte de a pune punct, probabil că puțini au luat-o cu adevărat în serios. Fast-forward cinci luni mai târziu, și ea are un titlu la Transylvania Open – al patrulea al carierei la simplu -, un titlu de dublu la Linz (al șaptelea al carierei), un bilanț de 25-7 pe sezon și face pas după pas către intrarea în premieră în Top 20. În clasamentul la zi e pe 27, în clasamentul live e pe 26; iar în Race, cel mai relevant în perspectiva a ceea ce urmează, e pe un excelent loc 14. Un rezultat bun la unul dintre cele trei Slamuri care urmează și ascensiunea ei ar putea fi chiar mai spectaculoasă decât se vede posibil acum.

Și poate că da, retragerea chiar ar trebui amânată. Sau poate că Sorana se va obliga singură să își pună întrebarea asta, câștigând un turneu mare, poate aici, la Roma, poate în altă parte.

Deocamdată, păstrând logica declarațiilor ei de la începutul anului, Roma încă mai are multe obstacole importante. Pe cât de glorioasă e o victorie cu Sabalenka, acesta a fost abia turul al treilea, iar la orizont se arată eterna Linda Noskova, o adversară pe care Sorana a văzut-o deja de trei ori anul acesta (2-1), și cu care are mereu meciuri intense.

Pas cu pas, punct cu punct, dar și senzația că, dacă fi ultimul, acest an are potențialul de a-i aduce bucurii nebănuite. Precum acest rezultat, unul dintre cele mai importante în tenisul nostru în ultimii ani.

View this post on Instagram

A post shared by Treizecizero (@treizecizero.ro)