"Sorana, i-ai făcut pe toți să creadă în tine!"

Adrian Țoca | 12 august 2013

Fraza din titlu, parte dintr-un (alt) discurs motivațional de excepție oferit de Darren Cahill în timpul finalei de la Toronto, sumarizează perfect o săptămână de vis pentru Sorana.

Era undeva la jumătatea setului secund. Finala era deja aproape pierdută, Sorana căzuse pradă celei mai bune jucătoare din lume, și totuși, cineva a avut grijă să stabilească prioritățile. Venit pentru ultima oară pe teren într-un turneu la care și el și-a adus o contribuție majoră, Darren Cahill i-a reamintit Soranei cât de mare este pasul pe care tocmai ce l-a realizat, în același timp în care încă îi mai transmitea elevei sale că nimic nu e pierdut.

„Pentru astfel de momente ai muncit toți acești ani. I-ai făcut pe toți să creadă în tine. E important să închei turneul cu atitudine, să lași absolut totul pe teren”. Darren, ale cărui discursuri motivaționale au atras în egală măsură oftaturi și plecăciuni în toate aceste zile de vis, a pus punctul pe I, scoțând la lumină esențialul, în caz că mai scăpase cuiva. Câștigul Soranei din toată această săptămână este invaluabil și nu va putea fi cuantificat exact decât peste ceva vreme. Și nicio înfrângere, oricât de drastică ar fi fost ea, n-ar fi putut să-i șteargă meritele.

Ce-i drept, ceva regrete tot ar fi. Așa cum bine observase Darren în prima sa intervenție, la 0-3 în primul set, Serena n-a început prea grozav finala, continuându-și cumva evoluția destul de ștearsă din semifinala câștigată greu cu Agnieszka Radwanska. „Ești în meci, ea nu joacă încă prea bine, scorul ar fi putut fi cu ușurință invers”, i-a transmis Cahill Soranei. Răspunsul jucătoarei a fost imediat: Sori a câștigat 8 din următoarele nouă puncte, revenind la 2-3. La 2-4, românca a lăsat să-i scape printre degete un avantaj de 40-15, iar de acolo, totul s-a frânt. Sorana s-a lăsat apoi prea apăsată de presiunea momentului și de greutatea numelui celei de peste fileu. La asta s-a adăugat și un detaliu oarecare: Serena a început, treptat, să crească turația, iar pe finalul setului 1 a simțit chiar nevoia să se exprime sonor, lucru destul de rar la liderul WTA – se întâmplă de regulă numai atunci când Serena fie se simte încolțită, fie vrea să transmită un mesaj, fie pur și simplu simte nevoia să se motiveze.

Fără niciun fel de subiectivism desuet, e firească cedarea sub presiune: la urma urmelor, a fost abia a treia finală a carierei pentru româncă și prima la un astfel de nivel înalt, tocmai împotriva celei mai bune jucătoare a lumii. Diferența de experiență în astfel de circumstanțe e imensă și-și va juca întotdeauna partea. După atâtea victorii memorabile, Sorana n-a mai avut luciditatea de a răspunde provocării supreme. Nu-i nimic, va ști mai bine data viitoare.

Dacă n-a putut să încheie meciul în stil, Sorana s-a revanșat la festivitatea de premiere, prima la care participă după o pauză de cinci ani, cât a trecut de la primul și singurul ei trofeu. Năpădită de emoții, Sorana a avut un discurs excelent, articulat și plin de substanță. N-a mai rezistat suspinelor și a izbucnit în lacrimi în vreme ce mulțumea fanilor români care au făcut ca stadionul din Toronto să pară ca locul unui meci de Cupa Davis în care România e gazdă. Apoi a mulțumit staff-ului ei, și a făcut-o foarte frumos. A început, grațios, cu Victor Ioniță, cel pe care comentatorii străini l-au apreciat și ei pentru eleganța cu care a trecut în această săptămână în linia a doua. A continuat cu Darren Cahill și le-a spus amândurora că știe că e o pacoste uneori, că nu e cel mai ușor de manageriat om, dar că se bucură că n-au luat-o la sănătoasa deja. A felicitat-o foarte călduros pe Serena, s-a scuzat că n-a putut face mai mult azi și a punctat la impresia artistică, declarând Toronto drept locul ei preferat din circuit. Și cum să nu fie, după o astfel de săptămână?

Serena i-a întors la fel de elegant complimentele: „Uită-te la tine, ai 23 de ani, ești atât de tânără! Aș vrea să mai am și eu 23 de ani. Nu fi tristă, uite câte jucătoare foarte bune ai bătut săptămâna aceasta! O să ai un viitor strălucit”.

„O să iau cu mine tot ce a fost bun în această săptămână. Cred că am făcut câțiva pași buni în ultimele săptămâni: am jucat semifinală, sfert și acum o finală, așa că abia aștept tot ce urmează și mai ales US Open”, a spus Sorana la conferință.

Da, o săptămână de vis, cu victorii la doi foști lideri (Caroline Wozniacki, Jelena Jankovic) și două campioane de Slam (Petra Kvitova, Na LI), serie oprită doar de Serena, ceea ce nu e nicio rușine. Tot Serena oprise și parcursul Simonei Halep la Premier-ul de la Roma, în primăvară. Cele două, Sorana și Simona, sunt în top 25 mondial începând de luni (21 Sorana, 25 Simona) și vor fi pe tablou la Cincinnati. Ceva ne face să credem că vom mai avea de sărbătorit și de scris despre multe astfel de momente la fel de frumoase în anii care vin.

Interviu Sorana Cîrstea

Îți place?
Susține Treizecizero
Sprijinul tău e esențial ca să putem produce acest conținut. Susține-ne pentru un jurnalism de sport cât mai relevant și valoros!
Prin cont bancar:

IBAN RO51RNCB0079145659320001

Asociația Lideri în Mișcare,

Banca Comercială Română

Treizecizero.ro Abonează-te la 30-0+
Cele mai noi