Irina Begu revine după pierderea primului set, își confirmă forma bună: "După ce m-am liniștit, lucrurile au stat altfel!"

Adrian Țoca | 23 mai 2016

Irina Begu este a doua jucătoare din România care și-a asigurat prezența în turul secund la Roland Garros. În turul următor, ea va întâlni o altă americancă, pe Coco Vandeweghe. Va fi prima întâlnire între cele două. Alte două românce, Sorana Cîrstea și Monica Niculescu, sunt în programul zilei de mâine.

Irina Begu a învins-o pe Bethanie Mattek-Sands pentru a cincea oară în carieră și pentru al doilea an consecutiv în primul tur la Roland Garros, de data asta, în trei seturi. Irina s-a apărat excelent pe alocuri și n-a tremurat după ce a pierdut primul set, câștigându-le pe următoarele două. 5-7, 6-1, 6-3 pentru Irina, într-o altă victorie solidă pentru româncă, a 14-a din ultimele 20 de meciuri disputate.

E seară, e rece și târziu, iar pe culoare s-a mai potolit agitația extremă de peste zi. Irina e una dintre ultimele jucătoare care ajunge la interviuri, ultimul ei task dintr-o zi pe care a început-o trezindu-se la 8, apoi a petrecut-o în întregime în baza de la Roland Garros, în așteptarea momentului în care avea să intre pe teren. „De atunci am stat și am tot așteptat”, spune ea, evident obosită. „E un haos total când plouă”, mai remarcă Irina.

Despre victoria cu Mattek-Sands, Irina spune că a fost mai dificilă din cauză că a fost debutul în turneu, dar și pentru că a luat-o pe nepregătite tactica americancei. Se mai întâlniseră de atâtea ori și Bethanie nu mai folosise niciodată așa de mult slice-ul pe rever. Inițial, Irina a crezut că e o schimbare de tactică pregătită special pentru ea, dar a înțeles imediat după meci că, de fapt, Mattek-Sands a jucat așa din cauza unei probleme la un deget. Totul s-a rezolvat pentru Irina din momentul în care a început să se liniștească.  

„Un meci greu, mai ales că este primul. Întotdeauna primul meci este cel mai greu, însă și ea este o jucătoare bună, am mai jucat de patru sau de cinci ori cu ea, am câștigat de fiecare dată, însă întotdeauna am avut meciuri dificile. Am înțeles după meci că a avut ceva, o problemă. Mi-am dat seama că se întâmplă ceva cu jocul ei. Inițial am crezut că a venit cu o nouă tactică, pentru că ne cunoștem destul de bine și am crezut că a venit cu o nouă tactică. E normal, la un moment dat, când pierzi împotriva unei jucătoare, să vii cu ceva nou. Eram un pic agitată, nervoasă, mă așteptam la altceva – pentru că ea este genul de jucătoare care rupe ritmul, dar prin agresivitate – ea lovește reverul cu două mâini, este foarte agresivă, încearcă să ia mingea foarte repede și dă mult în lung de linie. Fiind agitată, nu vedeam jocul foarte bine. Automat, atunci când m-am liniștit în setul al doilea, lucrurile au stat altfel”, explică Irina.

Toate loviturile m-au ajutat. Am fost, începând cu setul al doilea, mult mai constantă în joc și am luat mingea mult mai repede față de cum am făcut-o în primul set, când mă lăsam condusă de ea. Ea își făcea, pur și simplu, jocul, iar eu așteptam să greșească sau să se întâmple ceva.” 

Câteva dintre schimburi au arătat-o pe Irina capabilă să apere excelent și să stea în puncte indiferent cât e nevoie – semne ale unei pregătiri fizice excelente. O pregătire căpătată de pe urma recuperării de după accidentarea de la începutul anului. „Am progresat foarte mult la acest capitol după accidentarea de la începutul anului, am devenit mai puternică pentru că am fost nevoită să întăresc partea inferioară a corpului. Automat, acum am reușit să am și forța explozivă. În general, încerc să mă pregătesc la toate capitolele.”

Și se simte. Irina spune că are în continuare resurse, deși a jucat multe meciuri tari în ultima perioadă. „Mă simt foarte bine, sunt obișnuită. Pot să spun că o iau ca atare, pentru că în America aproape toate meciurile mele au fost de trei seturi, nu știu dacă am jucat sub două ore, deci stau bine la capitolul pregătire fizică (râde). Eu sper să merg cât mai departe, pentru că mă simt bine.”

Am întrebat-o pe Irina cu ce a rămas după turul de forță recent, în care a întâlnit cinci dintre primele șase jucătoare ale lumii. A jucat cu Serena, cu Azarenka, cu Kerber, cu Muguruza și cu Simona. 

„În primul rând, sunt foarte fericită că am reușit să joc împotriva lor, mi-am dat seama la ce nivel sunt. Mă simt foarte bine și pe zgură și asta este un avantaj pentru mine. 

Am prins foarte multă încredere. Faptul că am jucat de la egal la egal cu ele, și că am și câștigat împotriva lor, mă face să văd lucrurile altfel, să lupt din ce în ce mai mult pentru fiecare punct.”

Irina nu știa cu cine o să joace mai departe, a aflat chiar în momentul discuției de Coco Vandeweghe, ocazie cu care am aflat de un mic obicei simpatic pe care Irina îl pune în practică de fiecare dată. Nu se uită la tablou și amână cât mai mult să afle numele adversarei; în schimb îi place să-și întrebe antrenorul despre caracteristicile jocului acesteia. 

Nu mă uit niciodată la tablou; până și numele adversarei din primul tur – probabil trece o zi până aflu, am nevoie de ceva timp ca să aflu împotriva cui joc. Dacă mergem la antrenament, abordează stilul de joc al jucătoarei respective și atunci încep cu întrebări: E dreptace? Joacă liftat, sau joacă plat? Și, așa, încet, încet, aflu cum joacă cealaltă„, râde Irina. „Da, îmi place așa, nu sunt genul de jucătoare care vrea să știe din prima tabloul, încerc să o iau meci cu meci. Pentru că, pâna la urmă, chiar dacă în turul trei aș avea un tur favorabil, nu mă ajută cu nimic informația, dacă eu pierd în primul tur. Important e să-mi fac eu treaba!”

Așa că evităm să-i mai spunem că are un tablou caracterizat de mulți drept foarte ofertant, sau că și mai mulți încep să o vadă drept surpriza plăcută a acelui sfert de tablou. Mai cu seamă că au dispărut deja de acolo Roberta Vinci și Karolina Pliskova, iar Petra Kvitova și Garbine Muguruza au avut, deja, mari probleme. Și o lăsăm să se retragă, nu înainte de o mică discuție despre vreme și efectele ei. „E dificil, întradevăr, dar cred că toate jucătoarele și jucătorii sunt puși în aceeași situație, încercăm să ne adaptăm și să facem o încălzire cât mai bună, să fim cât mai odihniți, să mâncăm la timp, cam asta e ceea ce poți să faci înaintea unui meci ca acesta, după două ore și jumătate de întârziere”. 

Îi povestim că ploaia s-ar putea să se reîntoarcă pe la începutul săptămânii viitoare și, ca la un semn, râdem cu toții, conștienți că ne-am dori ca Irina să aibă astfel de griji. „Să ajungem noi acolo, asta să fie problema”, pune Irina punctul pe i. La Roland Garros, până și ploaia poate deveni, brusc, mai puțin stresantă când vine vorba despre săptămâna a doua. 

Îți place?
Susține Treizecizero
Sprijinul tău e esențial ca să putem produce acest conținut. Susține-ne pentru un jurnalism de sport cât mai relevant și valoros!
Prin cont bancar:

IBAN RO51RNCB0079145659320001

Asociația Lideri în Mișcare,

Banca Comercială Română

Treizecizero.ro Abonează-te la 30-0+
Cele mai noi