Cum au influențat tenisul surorile Williams. „Prea des, femeile sunt descurajate. Să schimbăm împreună asta”

Radu Marina | 4 martie 2018

Asta este lecția pe care surorile Williams au dat-o lumii: absolut orice este posibil. Și ce dovadă mai bună putem avea decât că după 20 de ani de la debutul lor în tenis sunt încă în activitate, continuând să facă ce au făcut toată viața: să-și depășească propriile limite.

Între 1-8 martie, Treizecizero publică „Egalitate”, o serie de articole dedicate femeilor importante din tenisul mondial. Acest articol face parte din această serie.

 

Apariția surorilor Williams la sfârșitul anilor 1990 avea să schimbe pentru totdeauna tenisul. Era cumva și direcția în care părea să meargă tenisul din acea vreme: de la ingeniozitatea Martinei Navratilova la fileu se trecuse deja la jocul așezat și foarte puternic de pe baseline al Monicăi Seles. Dar chiar și așa, nimeni nu a anticipat impactul surorilor Williams asupra tenisului. A fost un punct de cotitură în istoria acestui sport și nu numai a lui, pe teren și în afara lui.

Venus și Serena au apărut pentru prima dată în circuit în 1994, respectiv 1995. Nu au avut cariere la junioare. Au fost antrenante de părinți și au fost concepute pentru a fi jucătoare de tenis (Richard Williams a declarat că a creat un plan pentru ele dinainte de a se naște). Au fost crescute cu această mentalitate: li s-a spus că-s cele mai bune, li s-a spus că sunt campioane. Aceasta, de altfel, este o marcă pe care Serena încearcă să o lase în urma ei, încurajându-le pe fetele tinere să se vadă învingătoare, indiferent de greutăți.

În momentul în care au ajuns în circuit, cele două surori afro-americane cu mărgele în par, mai puternice și mai agresive decât orice altă adversară, au schimbat regulile jocului. Serviciul nu mai era doar o lovitură, devenise o adevărată armă. Jocul la fileu și cel așezat de pe linia de fund erau înlocuite de lovituri foarte agresive și cu servicii care depășeau constant 180 km/h (în 1998, la Wimbledon, Venus a fost prima jucătoare din istorie care a servit cu o viteză de 201 km/h).

„Dacă Venus și Serena nu ar fi jucat niciodată tenis, jocul și-ar fi continuat cursul, dar cu siguranță nu ar fi arătat așa cum arată acum. Ele l-au revoluționat. L-au schimbat în foarte multe feluri”, mărturisea Mary Carillo, fostă jucătoare de tenis, acum comentatoare, întrebată despre impactul celor două.

Cu o poveste de viață specială, surorile au reușit să capteze imediat atenția. Iar cu tenisul agresiv, extrem de compact și cu un serviciu devastator, au reușit să domine, să facă istorie și să inspire zeci de alți sportivi și sportive, foste sau actuale rivale.

Împreună au 30 de titluri de Grand Slam la simplu (23 Serena, șapte Venus), plus alte 14 câștigate la dublu; au fost lidere mondiale și au cinci medalii de aur câștigate la Jocurile Olimpice.

Cu toate astea, impactul cel mai mare pe care cele două l-au avut asupra tenisului a fost în afara terenului. Le știm biografia, rezultatele, recordurile, perioadele de dominație și faptul că au inspirat zeci de copii să joace tenis. Dar se cunoaște mai puțin rolul pe care l-au jucat în promovarea tenisului, în lupta pentru egalitate de premii și de șanse.

Dacă la US Open premiile au devenit egale atât pentru femei cât și pentru bărbați încă de la începutul anilor 1970, datorită boicotului lui Billie Jean King, la celelalte trei turnee de Slam a fost nevoie de 30 de ani pentru a se schimba ceva. În 1998, la US Open, Venus Williams a vorbit public pentru prima dată despre necesitatea ca și celelalte Slamuri să ofere premii egale pentru bărbați și femei. Mesajul lui Venus nu a avut efect imediat, ci abia în 2003, când la conducerea WTA a ajuns Larry Scott. Fost jucător american de tenis, acesta a reformat circuitul WTA prin contractele de televizare și de publicitate. Însă cel mai mare succes al său a fost obținerea de premii egale, găsind în Venus și Serena aliatele puternice de care avea nevoie pentru a duce această luptă la capăt cu bine.

În 2005, titlul câștigat la Wimbledon de Venus, după o finală de peste două ore cu Lindsay Davenport, a fost un bun prilej de a relua discuțiile cu organizatorii privind eliminarea diferenței de premii. Rezultatul nu a fost cel dorit, britanicii justificând că această discrepanță vine din faptul că bărbații joacă pe sistemul cel mai bun din cinci seturi. Neînduplecată de eșecul momentan, Venus a preluat inițiativa.

Mai întâi, în 2006, înaintea turneului de la Wimbledon, ea a publicat un eseu în The Times: ,,Mesajul pe care vreau să-l transmit femeilor și fetelor de pe tot globul este că nu există niciun plafon invizibil. Frica mea este că Wimbledon transmite clar și tare alt mesaj. În niciun alt sport, bărbații și femeile care concurează pentru un titlu important nu o fac pe aceeași scenă, în același timp, cum se întâmplă în tenis. Și atunci, în ochii publicului larg, atât ce joacă o femeie cât și ce joacă un bărbat trebuie să aibă aceeași valoare.”

Venus a asigurat că va lupta pentru a duce visul lui Billie Jean King despre egalitate mai departe. Mesajul transmis de ea a fost un real succes, argumentele prezentate de americancă fiind aprobate public de către Parlamentul britanic și mai apoi de primul-ministru. Iar o altă mutare importantă a fost încheierea unui parteneriat între WTA și UNESCO, parteneriat important, gândit pentru a promova egalitatea între sexe, la baza acestui proiect aflându-se tot Venus.

Urmarea a fos că Wimbledon avea să anunțe la începutul anului 2007 acordarea de premii egale tuturor sportivilor, o zi mai târziu și organizatorii turneului de la Roland Garros aveau să facă același lucru.

Odată rezolvată această problemă, surorile Williams au mers mai departe. Au continuat să promoveze cât mai mult tenisul feminin și să transmită un mesaj clar: fetele tinere, sportivele aflate la început de drum trebuie să creadă în șansele lor, să fie susținute și să-și urmeze calea. Aici rolul principal l-a avut Serena.

Serena a dominat circuitul cum nu a făcut-o nimeni altcineva, a doborât record după record, iar rezultatele obținute de ea o îndreptățesc să fie considerată cea mai mare jucătoare pe care a avut-o vreodată tenisul. Dar greutățile și episoadele controversate prin care a trecut de-a lungul carierei (bodyshaming-ul, criticile că nu are un corp pentru tenis, scrisoarea deschisă a lui Pat Cash prin care australianul o informa că e o cauză pierdută, boicotul de la Indian Wells, episodul US Open 2009, problemele grave de sănătate) au schimbat-o, au disciplinat-o, i-au șlefuit personalitatea și au învățat-o lecții pe care a vrut să le dea mai departe.

A încercat în permanență să fie un imbold pentru jucătoarele tinere, în special cele de culoare. A construit școli în Africa, a creat o fundație care ajută copiii din Kenya și Jamaica să meargă la școală (a impus ca peste 40% din elevi să fie fete, pentru că în Africa fetele nu sunt trimise uneori la școală) și a acordat burse de studii pentru studenții defavorizați din Statele Unite. Ori de câte ori s-a ivit ocazia, a vorbit public și și-a asumat poziții clare despre prejudecățiile, problemele rasiale ori dificultățile pe care le-a întâlnit și ea, încercând în felul acesta să fie o deschizătoare de drumuri.

La finalul anului 2016, printr-o scrisoare adresată ,,tuturor femeilor incredibile care se străduiesc să exceleze”, Serena îndemna tinerele fete, sportive la început de drum să viseze cât mai mult. ,,După cum știm, prea des femeile nu sunt suficient de încurajate să-și aleagă calea. Sau dimpotrivă, sunt descurajate. Eu sper ca împreună să schimbăm asta. Ceea ce alții au văzut la mine ca fiind un dezavantaj – corpul, sexul, culoarea pielii – am folosit drept combustibil pentru succes. Nu am lăsat niciodată pe nimeni să-mi definească potențialul. Eu am fost cea care mi-am controlat viitorul. Pentru tot ce am realizat, sunt profund recunoscătoare experiențelor prin care am trecut. Sper ca povestea mea și a altora să inspire toate fetele astfel încât să ajungă să-și îndeplinească visul. Trebuie să continuăm să visăm, să credem.“

De altfel, nașterea fiicei sale o face să-și asume tot mai des acest rol: ,,Cred că uneori femeile se limitează singure. Nu știu sigur de ce gândim așa, dar știu că uneori suntem învățate să nu visăm la fel de mult precum bărbații, sau suntem învățate să credem că nu putem deveni ceea ce ne dorim. Sunt atât de bucuroasă că am o fiică, pentru că o voi învăța că în viață nu există limite.”

Asta este și lecția pe care surorile au dat-o lumii: absolut orice este posibil. Și ce dovadă mai bună putem avea decât că după 20 de ani de la debutul lor în tenis sunt încă în activitate, continuând să facă ce au făcut toată viața: să-și depășească propriile limite.

*** *** ***

Citește toată seria Egalitate

Primul episod: Presiunea este un privilegiu. Billie Jean King a schimbat tenisul și viețile a milioane de femei

Al doilea episod: Cum au influențat tenisul surorile Williams. „Prea des, femeile sunt descurajate. Să schimbăm împreună asta”

Al treilea episod: Grație sub presiune. Steffi Graf: mamă, soție, legendă a tenisului

Episodul patru: Un Peugeot în drum spre Luvru. Rivale toată cariera, Evert și Navratilova au suferit și s-au bucurat împreună

Episodul cinci: De la tragedie la triumf. Justine Henin, legenda care a arătat tuturor sportivelor mai puțin înzestrate fizic că se poate

Episodul șase: Virginia Ruzici a fost prima campioană de Slam, dar, mai important, le-a arătat femeilor românce să aibă curajul să-și aleagă drumul în viață

Episodul șapte: Monica Seles, eroina reinventată a unei povești cu un început și sfârșit fericit, dar cu un mijloc teribil

 

Shop-ul 30-0

30 la sută OFF între 1-8 martie pentru orice tricou pentru femei

Între 1-8 martie, primești 30 la sută reducere în Shop pentru produsele dedicate femeilor din Shop-ul Treizecizero. Adică tricouri, dar și orice bundle sau produs de print* (*excepție).

Folosește codul WOMEN30LOVE în căsuța „Aplică cupon” și primești reducerea.

Plus: fiecare doamnă sau domnișoară care face o comandă în această perioadă primește un cadou!

 

Îți place?
Cele mai noi