Semifinala de vis n-a fost blocată de outsideri: Rafa și Nole, victorii concludente în sferturi

Adrian Țoca | 5 iunie 2013

Sunt primele sferturi de la Roland Garros, din 1968 încoace, care se termină toate cu scorul de 3-0.

Azi au jucat și câștigat în același timp, la câteva sute de metri distanță unul de altul, în două meciuri programate de la aceeași oră tocmai pentru a nu oferi niciunuia un potențial avantaj. Vineri se vor regăsi din nou față în față în semifinala-blockbuster a Roland Garros 2013, meciul despre care toată lumea spune că este, de fapt, adevărata finală a acestui Slam. Dacă mai era nevoie de confirmări pentru cineva în ce privește nivelul de formă al celor doi, ele au venit în sferturi. Rafael Nadal și Novak Djokovic au obținut victorii concludente și solide în fața a doi jucători care au impresionat până în această fază a competiției, dar care, din varii motive, n-aveau cum să pună mari probleme celor doi mari favoriți.

Pentru Stan, match-up-ul cu Rafa e criminal, nu cu mult mai ușor decât este pentru celălalt elvețian cu rever cu o mână. Din nefericire pentru el și pentru superbul parcus din acest sezon, Stan a ajuns la 22 de seturi pierdute din tot atâtea jucate cu campionul spaniol, pe care l-a prins la cel mai bun meci al său din acest turneu. Niciodată nu s-a simțit în largul său Wawrinka împotriva lui Rafa, iar azi, prea aproape de maratonul cu Gasquet, cu atât mai puțin. Wawrinka a părut să mai aibă puțin în rezervor, și chiar dacă ar fi avut, probabil că tot n-ar fi contat. Rafa a jucat excelent și a lichidat conturile în mai puțin de două ore.

La rându-i, pentru Tommy, cu toată simpatia pe care i-o purtăm cu toții, un meci 3/5 la un Slam cu Djokovic era o misiune aproape imposibilă. Nu la acest Slam, oricum. Poate la Wimbledon, dacă se vor întâlni, Haas îi va pune mai multe emoții. Azi, timing-ul a fost infernal pentru el, și cu toate că a muncit mult și a depus un efort uriaș, cu toate că a dat o replică mult mai solidă decât cea a lui Wawrinka și a făcut lucrurile interesante, germanul n-a lăsat nicio secundă senzația că l-ar putea răni în mod serios pe Nole. Nici măcar în tiebreak-ul setului doi, când a avut un mini-break avans, nici măcar pe final de set trei, când Nole a ezitat în câteva rânduri să închidă. Iar cel mai bun exemplu e cum a curs extrem de intensul raliu de la 5-5, în tiebreak-ul setului secund, câștigat, după câteva schimburi superbe, cu un winner de către sârb.

Așa s-a ajuns la alte două victorii în trei seturi: 6-2, 6-3, 6-1 pentru Rafa, 6-3, 7-6, 7-5 pentru Novak. Ceea ce aduce o premieră. Niciodată, din 1968 încoace, la Roland Garros nu s-au terminat toate sferturile de finală în trei seturi. Iar per ansamblu, doar în două Slamuri dintre cele jucate în ultimii 12 ani (US Open 2007, Australian Open 2008) s-a petrecut această puțin neplăcută (pentru suporteri) situație. O altă curiozitate a acestor sferturi expeditive a fost victoria pe linie a jucătorilor cu rever cu două mâni în fața „romanticilor” care lovesc reverul cu o mână. Dar asta e deja o altă temă.

Și… cam atât cu sferturile de finală. Nu că n-ar mai fi lucruri de spus, ci pentru că imediat după ce s-a jucat ultimul punct al ultimului sfert, atenția generală s-a canalizat deja către meciurile din careul de ași. Din acest punct de vedere, francezii sunt fericiți, au un turneu reușit, cu semifinale care vând bine și care n-au cum să nu facă audiență bună. La fete sunt primele trei jucătoare ale lumii, plus finalista de anul trecut, o jucătoare redutabilă pe zgură. Toate premisele pentru o finală arătoasă. Pe tabloul masculin e o semifinală de cinci stele și o alta care cuprinde un francez. Și care pare, cel puțin în ochii întregii țări, drept foarte accesibilă. La Paris se vorbește numai de Tsonga, toate televiziunile oferă spații largi lui Jo, se pomenește des numele lui Yannick Noah, ultimul campion francez la Roland Garros, iar azi, sesiunea de antrenament a lui Tsonga a fost mai urmărită decât multe dintre meciurile tari ale turneului. Câștigător confortabil ieri cu Federer, Jo-Wilfried și-a făcut cu greu loc printr-o mulțime disperată să-l atingă. Ce va fi vineri, pe Chatrier, e lesne de închipuit, și numai în pielea lui David Ferrer să nu fii. Dar despre semifinale, cu proxima ocazie.

Maria Sharapova, revenire de la 0-6

Campioana en-titre a fetelor a avut parte de un start îngrozitor cu o Jelena Jankovic tot mai incomodă și, culmea, constantă, în ultima perioadă. Rusoaica și-a încasat un 0-6 și seria ei de victorii consecutive la Paris părea să ia un sfârșit neprevăzut. Dar Masha a reușit să redreseze corabia, revenind pentru prima oară în carieră după ce a pierdut un set la zero și ajungând la 12 victorii consecutive la Paris. „Și la 0-6 mă simțeam ca și cum sunt în meci. Și am fost”. În semifinale, Sharapova va avea ocazia să mai regleze din conturi cu Victoria Azarenka, pe care o prinde din nou pe zgură, suprafața mai slabă a Vikăi și, mai nou, suprafața de forță a Mashei. În două meciuri directe jucate pe această suprafață, fosta „cow on ice” are tot atâtea victorii. Vika e la prima semifinală la Paris, după ce a eliminat-o în două seturi strânse pe altă rusoaică blondă și cu lipici la public, Maria Kirilenko.

Îți place?
Susține Treizecizero
Sprijinul tău e esențial ca să putem produce acest conținut. Susține-ne pentru un jurnalism de sport cât mai relevant și valoros!
Prin cont bancar:

IBAN RO51RNCB0079145659320001

Asociația Lideri în Mișcare,

Banca Comercială Română

Treizecizero.ro Abonează-te la 30-0+
Cele mai noi

Cu toate absențele lui de marcă, tenisul are două dintre cele mai mari staruri dintre sportivii prezenți la Tokyo 2020 și propune două dintre cele mai captivante subiecte ale Jocurilor.

https://t.co/s7G377SBc5