Monte Carlo nu mai e loc sigur pentru Big 3. După Djokovic, Nadal pierde și el devreme în Principat. Înseamnă ceva asta în schema acestui an?

Un turneu care a început cu retragerea neașteptată de pe tablou a numărului 2 mondial Daniil Medvedev, cel mai important nume din tenis care are de suferit în mod direct din cauza pandemiei în acest sezon, nu putea să continue decât într-o manieră imprevizibilă.

Monte Carlo nu s-a dovedit mai prielnic nici pentru marii săi favoriți: întâi a ieșit Novak Djokovic, învins în optimi de un Daniel Evans în cea mai bună perioadă a carierei. Apoi a venit, cu totul surprinzător, rândul lui Rafael Nadal, scos în sferturile de finală de Andrey Rublev.

Monte Carlo va fi, astfel, al doilea turneu de Masters consecutiv – din tot atâtea desfășurate anul acesta – care va avea un campion în premieră la acest nivel. După Hubert Hurkacz la Miami, fereastra de oportunitate se deschide acum pentru un grup dominat de nume noi, printre care se strecoară și un late-bloomer. Daniel Evans – Stefanos Tsitsipas și Casper Ruud – Andrey Rublev vor fi semifinalele. Dintre cei patru, Rublev e singurul care a ajuns în această fază și la Miami.

De altfel, rusul este nu doar unul dintre jucătorii cei mai constanți în ultimele 12-15 luni, ci și autorul celui mai impresionant rezultat în această săptămână. Să-l învingi pe jucătorul care a câștigat acest turneu de 11 ori nu e deloc o treabă pentru oricine. Mai cu seamă că Rublev, care nu mai câștigase niciun set în fața lui Rafa din cinci încercări precedente, a reușit să depășească și șocul pierderii setului al doilea, un set a cărui dinamică ne-a adus aminte de zeci de alte situații în care Nadal reușea să rupă transa adversarului său și să întoarcă un meci imposibil de întors.

Însă vremurile chiar se schimbă în tenis, e tot mai evident asta de la o săptămână la alta. Eliminările lui Djokovic și a lui Nadal nu înseamnă ceva dramatic în imaginea de ansamblu. Însă sunt doar o altă dovadă că astfel de rezultate sunt tot mai realizabile, tot mai accesibile unui grup select de jucători.

Puțini l-ar fi văzut în acest grup pe Daniel Evans. La 30 de ani, britanicul părea acum câțiva ani doar un pasager în Top 100, un tip care nu se ia prea mult în serios. A fost nevoie de o suspendare de dopaj pentru ca Evans să-și schimbe perspectiva, conduita și interesul pentru sport. Victoria de joi cu Djokovic, un 6-4, 7-5 aproape imposibil de intuit, a însemnat nu doar prima victorie la un jucător de Top 5, dar și prima calificare în sferturile unui Masters pentru Dan. Mai mult, el a făcut și pasul următor – și știm cât de greu e să-ți ții capul pe umeri în meciul care urmează unei surprize – trecând în semifinale, printr-un succes greu, în trei seturi, cu David Goffin.

Evans începuse săptămâna la Monte Carlo din postura unui jucător care nu avansase niciodată în sferturile unui turneu pe zgură, suprafață pe care avea un record de 7-17. Djokovic părea deja calibrat pe zgură după victoria cu Jannick Sinner, într-un meci spre care se uitau, de fapt, cei care așteptau o surpriză în cazul sârbului. Revenit pe teren pentru prima oară de la victoria sa la Australian Open, Novak a fost însă luat prin surprindere de jocul nuanțat al lui Evans. „Mi-a dezmembrat jocul”, a observat Nole, adăugând că i-a fost dificil în condițiile de vânt puternic ale zilei.

Cu vântul menționat de Nole, cu vremea rece deloc favorabilă lui Nadal în meciul jucat spre seară contra lui Rublev, Monte Carlo arată, într-adevăr, mai puțin prietenos anul acesta, la revenirea sa în circuit după un an de pauză. E departe de imaginile idilice din alți ani, cu orizontul înseninat și cu tribunele construite parcă în munte; în loc de toate astea, acum avem un central fără tribune. Asta nu l-a împiedicat pe Rafael Nadal să treacă vijelios de primele sale două meciuri, pierzând un total de cinci game-uri cu Delbonis și Dimitrov. Contra lui Rublev, însă, lucrurile au arătat cu totul altfel.

Cu un serviciu care l-a lăsat mult expus, Nadal a părut dintr-o dată foarte vulnerabil, o imagine la fel de neobișnuită la Monte Carlo precum tribunele improvizate.

Rafa a făcut nu mai puțin de șapte duble greșeli în primul set, o cifră în mod evident nu tocmai optimă. „Dintr-un motiv sau altul, azi am avut probleme cu serviciul. Nu înțeleg de ce, pentru că nu am avut deloc probleme cu asta la antrenament. Dar azi a fost una din zilele alea în care serviciul meu a fost un dezastru”, s-a mirat Rafa.

O potențială explicație pentru acest blocaj ar putea fi numărul mic de meciuri competitive jucate de Nadal în ultima perioadă – lucru care poate ieși la iveală nu la primul meci din turneu, nu la al doilea, ci te miri când. Ca dovadă, restul jocului s-a dus și el după servă, la fel și limbajul corpului, neobișnuit de expresiv în frustrare, iar Rublev a profitat din plin de oportunitatea ivită, dominându-l pe Nadal cu forehandul și împingându-l de colo-colo pe teren preț de un set și jumătate.

Însă breakul găsit de Nadal la 6-2, 4-3 (după ce Andrey avusese și minge de dublu break) amenința să răstoarne dramatic această dinamică. Un forehand din alergare pe care l-am mai văzut în atâtea alte ocazii, similar cu un pumnal înfipt în pieptul adversarului. Rublev a părut că va acuza șocul, iar setul al doilea s-a dus în contul lui Nadal.

Însă, într-un alt semn al imprevizibilului acestei săptămâni, setul al treilea nu a continuat așa cum ne-am fi gândit, în direcția regăsirii lui Nadal. Rublev, altă dată un carusel de emoții, a stat puternic și a continuat să-și facă jocul. Uneori, să-ți faci jocul e tot ce trebuie, tot ce e nevoie pentru a-ți găsi stabilitatea. Rublev a făcut break în primul game – exact cum recomandă Nadal, când adversarul e pe val – și a sprintat iar cu un avantaj pe care spaniolul nu l-a mai putut întoarce de data asta: 6-2, 4-6, 6-2, o victorie pe care rusul o poate vedea drept o validare a formei sale din ultimul an și jumătate. Și abia a treia oară în 17 ani când Nadal pierde înainte de semifinale la Monte Carlo. Timpurile chiar se schimbă.

Asta fiind zisă, însă, numărul îngrijorărilor fanilor lui Rafa ar trebui să tindă spre zero în acest moment. În ultimii ani, Nadal n-a mai fost atât de impunător în circuitul de zgură premergător Roland Garros – dar asta nu l-a împiedicat să nu strălucească exact la momentul potrivit. În acest sezon, în care toate resursele sale par concentrate spre acest obiectiv, nu avem deocamdată semne cum că lucrurile ar sta diferit.