Cu genunchiul bandajat și un joc imperfect, Simona trece de Polona Hercog luptând ca Simona. Urmează Venus Williams

Codruț Baciu | 25 martie 2019

Polona Hercog a fost neașteptat de bună azi, semn că zicerea „Orice soldat are în raniță un baston de mareșal” e tot mai potrivit pentru ce se întâmplă recent în tenisul mondial. Dar Simona are ceva în plus în raniță. Are o putere de luptă și o forță interioară pe care puține altele le au. Așa că a întors și a câștigat un meci greu, care i-ar putea aduce multă încredere.


Azi noapte, ne uitam, vrăjiți și neîncrezători, la felul în care Radu Albot îl prinde pe Federer în schimburi lungi de mingi care se terminau în fileul din partea elvețianului. Pare neverosimil ca o diferență de 50 de locuri în clasament să nu se vadă evident și în joc, nu? Pare, dar nu-i. De fapt, chestia asta a devenit tot mai comună, iar jucătorii și jucătoarele o spun adesea: valorile sunt mult mai uniforme și oricine poate pune probleme reale oricui. Adică un fel de ”nu mai există echipe mici”, cum ar spune maestrul Halagian.

Cam așa au stat lucrurile și cu Simona și adversara ei de pe locul 93 WTA, Polona Hercog. În vreme ce Simona ar putea să treacă pe primul loc al clasamentului în curând, slovena are planuri mai puțin ambițioase. Unul din ele era să-și mențină avantajul în meciurile directe contra campioanei de la Roland Garros. A fost aproape, dar nu suficient încât să înhațe victoria.

Pentru mine, a fost unul dintre meciurile mai puțin atrăgătoare ale sezonului. Un meci care m-a bucurat mai mult decât altele mai frumoase, însă. Dacă problema la genunchi nu e una gravă (și, după primele semne pe care le auzim dinspre Miami, nu e), e de așteptat ca și Simona să vadă șansa unei lecții în meciul de azi-noapte.

A început bine primul set Simo, însă ceea ce i-a lipsit a fost lovitura decisivă, lovitura câștigătoare. Trecuseră 22 de minute și era 3-1 pentru Polona când românca a izbuit primul winner al meciului. De altfel, primul OCC pe care Daniel Dobre i l-a oferit Simonei a fost inclusiv despre asta. Acel „fără frică” a descătușat-o, pe moment, pe Simo, chiar dacă nu a reușit să ducă momentumul până la final. E greu să evaluezi un antrenor doar ascultându-i sfaturile din timpul meciului (și ușor naiv să crezi că o poți face), însă ajută să ai pe cineva care știe să inspire în momente cheie. O să suspinăm după Darren mult și bine, ca steliștii după Protasov, dar adevărul este că sunt o sumedenie de oameni care se pricep la tenis și la Simona. Ok, nu prea mulți români, dar Dobre e printre ei.

La Polona mi-au plăcut mult venirile la fileu. Închiderea punctului a fost doar un bonus. Însă venirile, cum spuneam, au fost gândite repede și bine și, mai mult, au fost precedate de lovituri lungi, care au scos-o pe Halep din teren. Slovena are un stil asemănător cu Kyrgios, cu mingi luate repede și o mișcare a brațului foarte interesantă. În plus față de Nick, are un calm de invidiat. Asemeni comentatorilor, m-am mirat că e încă la granița dintre Top 100 și Top 200. Și mai interesant este că Hercog este la al treilea turneu consecutiv la care intră pe tabloul principal ca lucky loser. Lucky skilled loser.

OCC-ul lui Dobre, așadar, a funcționat pe termen scurt, iar Simona a revenit de la 4-2 și a câștigat trei game-uri la rând. Însă în loc să închidă setul, s-a lăsat atrasă în jocul plin de slice-uri al Polonei. Un joc destul de atrăgător, însă care și-a atins scopul inclusiv grație sincopelor Simonei. Nu a ajutat nici faptul că Simo a avut probleme la genunchi și a fost nevoie de intervența fizio-ului pentru a-i pune un bandaj acolo, la piciorul stâng. La 6-5 pentru Hercog, Simona a salvat o minge de set, însă la a doua nu a mai avut ce face. Un set câștigat pe deplin meritat de Hercog, care a reușit 17 lovituri câștigătoare, față de cele numai trei ale Simonei.

Abia în setul doi Halep a început să-și găsească ritmul pe care l-a tot căutat vreme de o oră. Și au fost câteva minute când ambele jucătoare au jucat bine în același timp: în acele prime game-uri ale setului secund, când și-au ținut serviciile constant până la 4-3. Ajunse acolo, și-au făcut câte un break și au împins meciul în tiebreak.

Stopurile perfecte ale Polonei au furat spotlightul pentru o vreme, însă finalul setului i-a aparținut Simonei în întregime. Zgârcită cu neforțatele și darnică cu pumnii strânși după fiecare punct, Simo a luat avans de 5-0 în tiebreak și a închis setul la prima oportunitate.

În decisiv, slice-urile Polonei au devenit ceva mai înalte, ceea ce a ajutat-o pe Simona să intre în ele mai curajos, așa cum îi ceruse Dobre încă din primul set. Ca să compenseze, slovena a făcut un pas în teren, iar schimbarea a părut să-i prindă bine. Numai pentru o vreme, însă. Simo a găsit la timp fisurile din jocul adversarei și și-a amintit brusc că e una dintre cele mai competitive jucătoare atunci când se intră în ultimul set dintr-un meci. Până și grunt-urile Simonei au găsit cadența care, de obicei, anunță backhanduri câștigătoare în lung de linie și alte bunătăți.

Doar vreme de câteva minute a părut că suntem în pericol să intrăm într-o eventuală oră 4 de joc: în primul game al setului. Hercog a servit foarte bine (sunt fan al felului în care își aruncă mingea, ceva între Berdych și Simon), iar Simo s-a exteriorizat destul de vocal în câteva rânduri. De la acel hold al Polonei însă, meciul a fost îmblânzit imediat și în premieră de Simona Halep. Iar asul cu care a urcat la 4-2 a fost cel care a anunțat, pentru prima oară, victoria în acest meci mult prea muncit pentru gustul nostru. Iar de-acolo, a fost trafic într-un singur sens.

Pentru Simona, a fost o revenire bună de pus la rană. Mai ales că rana există și e la genunchi. Dar judecând după zâmbetele pe care le-a schimbat cu echipa sa după meci, s-ar putea să nu fie vreun motiv mare de îngrijorare.

Ce concluzii se pot trage după un astfel de meci? În primul rând, terenul ar fi putut fi o idee mai rapid, ca să nu ne apuce moțăiala la meciuri. Hard Rock Café? More like Soft Rock & Blues Café, am dreptate? În al doilea rând, Simo e încă în cursa pentru locul întâi. În ciuda unui meci nu tocmai grozav.

Nu în ultimul rând, victoria de azi îi dă șansa unei revederi, în optimi, cu Venus Williams. Este 3-3 la întâlniri directe, însă este, de asemenea, un match-up pe care îndrăznesc să-l consider favorabil Simonei. De altfel, ea a câștigat ultimele trei întâlniri cu americanca, fără să piardă set: la Roma (2015, zgură), la Montreal (2018, hard) și, mai recent, la Melbourne (2019, hard).

Foto: Jimmie48Photography

***

Tenisul românesc chiar este „Fire”. Adică puternic, performant, apreciat, iubit!

Urmărește sezonul 2019 purtând „Romanian Tennis is Fire”, noul tricou de la 30-0, inspirat și dedicat incredibilelor rezultate ale tenisului românesc din ultimii șase ani! 😍😍

Și nu avem doar rezultate; avem o mulțime de personalități puternice, sportivi care ne bucură și de la care ne putem inspira.

Tricoul „Romanian Tennis is Fire” vrea să sărbătorească multitudinea de campioni pe care ni i-a oferit tenisul românesc în ultimul deceniu.

Poartă un tricou care transmite asta, indiferent că ești pe străzile din România sau în tribune la Melbourne sau la New York, la Paris sau la Londra, la București sau la Madrid, în meciurile de Cupa Davis sau de Fed Cup! 🇹🇩🎾🔥

Îți place?
Cele mai noi