Cocliți de-amor trec inorogii. Recapitularea zilei a treia la Australian Open

Codruț Baciu | 16 ianuarie 2019

Ziua a treia la Melbourne a avut surprize mișto, rezultate previzibile și degete mijlocii azvârlite în aer. Discutăm ce-a fost mai vrednic de discuție.

Până să moară Emil Brumaru, citisem, cred, vreo cinci poezii scrise de el. De asemenea, am în bibliotecă un volum de-al său editat de Polirom, care se numește ”Submarinul erotic”. L-am primit cadou acum ceva vreme și nu l-am deschis nici măcar o dată. Apoi tipul a murit. Și, așa cum se întâmplă de obicei cu risipa din fața ochilor, m-am simțit leneș și răsfățat. Am citit din volum, am luat Google-ul la rost. N-am reținut mai nimic, la fel cum n-am reușit în viața asta să mă înarmez cu nicio strofă mai lungă de trei versuri. În schimb, mi-a rămas notată o bucățică din ”Amurgul evului mediu”. O transcriu mai jos.

Yvonne Burgundia-i departe
Motani dumineci orologii
Vai ne despart mlastini eterne
Calesti mor pîlpîie lanterne
Cocliți de-amor trec inorogii
Yvonne Burgundia-i departe

Este foarte curios cum creierul nostru primește, bine dispus și afabil, orice informație, dar apoi o modelează intern după bunul plac, în funcție de patimile purtătorului. Pentru mine, Brumaru, cu al său ”Cocliți de-amor trec inorogii” a dat cel mai frumos vers scris vreodată despre tenis. Oamenii circuitului, mai buni sau mai slabi la tenis, sunt devorați de joc și plimbați de colo-colo de către Speranța Jocului Desăvârșit Care Nu Există. Ei sunt și ăsta le e defectul. Nadal, cu modestia lui cosmică, Bedene, prins între drapeluri, Ungur și Setul lui, mamele din conferințe, care ne plâng în brațe, copii de 17 ani care înving copii de 35, Chung și hipermetropia lui perfectă. Ei sunt. Și noi pe lângă ei, de vreo șapte ani încoace.

Sper să nu ma descalifice din start patetismul rândurilor de mai sus. E primul meu text pe site anul ăsta, Andy se lasă de tenis, poeții ne mor – fiți indulgenți.

Ziua a treia la Melbourne a avut surprize mișto, rezultate previzibile și degete mijlocii azvârlite în aer. Discutăm ce-a fost mai vrednic de discuție.

Roger Federer – Dan Evans: 7-6, 7-6, 6-3

Nea Gogu îi zicea în felul următor lui nepotă-său: ”Nepoate, fii deștept, că prost poți să fii oricând”. Habar n-am dacă Evans are un nea Gogu care să-i bage mințile în cap atunci când o ia pe arătură, dar după toate prin câte a trecut, britanicul pare că a izbutit să revină acolo unde a mai fost. Din punct de vedere al calității jocului, dacă nu al rankingului, deocamdată.

Meciul de azi-dimineață împotriva lui Federer a fost unul foarte bun, decis la cîteva puncte spre finalul primelor două seturi. În primul set cel puțin, nivelul lui Evans a fost atât de ridicat, încât Fed părea nu doar incomodat, ci uimit de-a dreptul. N-a avut de salvat decât o singură minge de break Evans și a scăpat din rachetă doar 3 greșeli neforțate. Lucrurile s-au mai reglat apoi pentru Fed, însă așa cum spunea și el după meci, parcă te uitai la doi jucători în oglindă. Asta, deși Evans se află la granița lui Top200, momentan. Meci tare cu Fritz urmează pentru Federer.

Kimberly Birrell – Donna Vekic: 6-4, 4-6, 6-1

Well, rezultatul ăsta a venit de (aproape) nicăieri pentru cei care o aveau pe Donna în săptămâna a doua la Melbourne. Nu doar că puțini o știu pe Birell (20 de ani, wild-card, #240), dar forma lui Vekic o îndreptățea să spere la un parcurs bun chiar și cu un tablou mai ostil de-atât în față.

La Brisbane, australianca pășea cu grație în elita tenisului, învingând-o pe Kasatkina în 3 seturi. Apropo, povestea pe scurt i-o puteți citi într-un material scris de Courtney Nguyen anul trecut. Citiți acolo cum Birrel și-a pierdut complet clasamentul în 2016, după operația la cot. Munca și talentul i-au înapoiat cariera la timp, iar tenisul are de câștigat de aici. Astăzi, în decisivul cu Vekic, a făcut un joc excepțional: 92% puncte câștigate după primul serviciu, 13 winnere și 4 ași.

Frances Tiafoe – Kevin Anderson: 4-6, 6-4, 6-4, 7-5

Din când în când, publicația The Players Tribune vine cu niște materiale nemaipomenite. Cel de acum jumătate de an, în care Frances Tiafoe își spune povestea, e cap de listă. Am reluat acum câteva pasaje și citindu-le, parcă mă bucur și mai mult de victoria de astăzi cu Anderson.

Even after I got accepted […], I played with hand-me-down rackets and gear from my wealthier peers, or used demo rackets the club supplied. I like to tell everybody that I didn’t choose tennis, tennis chose me — that I was built to play this sport.

Trei meciuri din trei câștigase sud-africanul în fața lui Tiafoe până azi. Părea să urmeze al patrulea, așa cum a spus, amuzat, la interviul după meci. Toate înfrângerile au venit în 2018, toate pe hard. Nu exista nicio suspiciune rezonabilă pentru ca tânărul american să câștige meciul ăsta în patru seturi. Mai ales după ce pe primul Anderson îl închisese cinic și previzibil, cu un break la 5-4.

Însă ceva s-a întâmplat apoi, iar ceva-ul ăla l-a explicat chiar Frances după meci. Pare un clișeu, dar văzând efortul, nu poate fi vorba de așa ceva:

De partea cealaltă, serviciul lui Anderson a fost imperfect în unele momente care s-au suprapus cu oportunismul și ”foamea” lui Tiafoe. Și tocmai la serviciu americanul a stat mai bine, atât pe primul, cât și pe al doilea. Tiafoe face 21 de ani duminică și va juca în turul 3 cu Andreas Seppi.

Belinda Bencic – Yulia Putintseva: 7-5, 4-6, 6-2

Chiar și fără să fiți conectați la meciurile zilei, probabil nu v-a luat mai mult de o secundă să vă dați seama despre cine e vorba când am spus, mai sus, de degetele mijlocii. Dap, Poots. Poți scoate jucătoarea din mahalaua Moscovei, dar nu poți scoate… mă rog, ați prins ideea. Oricum, mie îmi place de Kyrgios și Strycova, deci n-o să mă vedeți strâmbând din nas când se dă Yulia în spectacol.

https://twitter.com/elissetennis/status/1085461003620569088

Pe de altă parte, revenind la tenis, pregătirea din Perth i-a servit foarte bine și Belindei, nu doar lui Federer. Nu a jucat strălucit azi, însă a returnat foarte bine și a pedepsit seriviul doi al rusoaicei la fiecare ocazie pe care a primit-o: 74% din punctele jucate de Putintseva cu serviciul al doilea, ne spune statistica, au fost atacate cu succes de Belinda.

Un super-meci se anunță în turul 3 pentru ea: cu Petra Kvitova.

Taylor Fritz – Gael Monfils: 6-3, 6-7, 7-6, 7-6

Bine stă generația americană cea nouă. Dacă mai bătea și Opelka azi, presa i-ar fi dat câștigători de slam în maximum doi ani, așa cum ne mai hazardăm și noi pe-aici, din când în când, cu ai noștri. Dar adevărul este că dacă e să-l compar pe Fritz cel de azi cu Fritz cel din ultimul meci în care l-am văzut (înfrîngerea la Marius, în Basel) diferența e copleșitoare.

Calitatea jocului a fost, pe alocuri, una demnă de o fază ceva mai avansată a turneului, cu schimburi lungi de mingi și spectatori mulțumiți că au ajuns pe Arena 1573. Însă poate că diferența s-a simțit și la nivel fizic, acolo unde Gael, cu toată înzestrarea lui atletică, a suferit mult de-a lungul carierei. Cu atât mai importantă victoria lui Taylor, pentru că și el a avut parte de sincope. Iar faptul că poate rezista 3 ore și 24 de minute în rally-uri cu Monfils e semn bun.

În plus, cu doar două duble greșeli și 15 ași, americanul arată o constanță la serviciu care îi va prinde bine cu Federer. Nu să câștige, dar orișicât.

Angelique Kerber – Beatriz Haddad Maia: 6-2, 6-3

Favorita multora la câștigarea trofeului, Angie Kerber, n-a avut parte de provocarea aspră pe care fanii lui Beatriz o așteptau. Statistica pe care nu o putem ignora atunci când joacă brazilianca este viteza loviturilor câștigătoare. Sunt big hitters și sunt big hitters. #analysis. Însă forța loviturilor ei este una specială și o poate concura pe a jucătoarelor cu trofee multe.

Însă, evident, dacă forța ar fi suficientă, Giorgi ar fi lider mondial, iar Simona ar juca demonstrative cu Henin. Apropo de legende, a fost victoria lui Kerber cu numărul 100 în Grand Slamuri. Pentru 101, Angie va trebui să învingă entuziasmul lui Kimberly Birrel și al publicului de pe (cel mai probabil) Rod Laver Arena.

Ce ar mai trebui să știți, la finalul zilei

Ben Rothenberg ne amintește sub ce pretexte se mai tatuează tinerii din ziua de azi

Ah, dacă îl aveam pe Agassi mentor. Sau măcar coleg în liceu.

Nimic de văzut aici, doar două generații făcând omor pentru un steag de la Sabalenka.

https://twitter.com/JeddZetzer/status/1085438103911751680

Să fii grec în Australia e ca și când… e ca și când ai fi grec oriunde altundeva.

S-au bătut și niște recorduri. Cifrele sunt secrete, dar pentru un șerbet și-o cola, mă las cumpărat.

https://twitter.com/Camelia30_0/status/1085149035546198016

***

NOU! Tricou Grand Slam Life. Disponibil acum pentru precomenzi în Shop!

Tricoul inspirat din viața fanului de tenis, organizată în jurul celor patru mari turnee de Grand Slam, turnee găzduite de patru orașe electrice și cosmopolite. Poartă cu tine spiritul din Melbourne, Paris, Londra sau New York!

Disponibil pentru precomenzi AICI.

Îți place?
Susține Treizecizero
Sprijinul tău e esențial ca să putem produce acest conținut. Susține-ne pentru un jurnalism de sport cât mai relevant și valoros!
Prin cont bancar:

IBAN RO51RNCB0079145659320001

Asociația Lideri în Mișcare,

Banca Comercială Română

Treizecizero.ro Abonează-te la 30-0+
Cele mai noi