Ca să nu stai pe loc, trebuie să schimbi. Noul Rafael Nadal și influența lui Carlos Moya asupra jocului său

Radu Marina | 24 ianuarie 2019

„Știu că nu-l vom putea transforma pe Rafa niciodată în Roger Federer, Milos Raonic sau Tomas Berdych, toți jucători foarte agresivi, care au cel puțin două arme de bază. Dar trebuie să încercăm să-l împingem pe Rafa către tipul ăsta de joc, fără însă a pierde esența din jocul său.”

Când Rafael Nadal și-a făcut revenirea pe teren la Abu Dhabi, după absența post-US Open, a venit cu o noutate: serviciul ușor schimbat. Ulterior, Carlos Moya, antrenorul principal al lui Rafa în această fază a carierei lui, avea să confirme că în 2019 vom avea un Nadal ușor schimbat.

Aceste detalii n-au atras atenția imediat. Întâi, pentru că mișcarea la serviciu nu era una fundamentală; erau mai degrabă mici ajustări. Apoi, Rafa nu a fost niciodată un om al schimbărilor; de-a lungul carierei sale a evitat experimentele, iar schimbările pe care le-a făcut au fost mai degrabă mici. A rămas fidel tenisului bazat pe puncte construite cu foarte multă răbdare, chiar dacă asta a venit la pachet cu schimburi și meciuri lungi. Un stil de joc care i-a adus satisfacții enorme, dar și foarte multe necazuri. Pentru că un astfel de stil, pe lângă mari victorii, aduce uzură și-ți solicită corpul până la limita maximă.

Dar evoluția lui în turneele pe hard de anul trecut se pare că l-a convins că e nevoie de o schimbare. Sezonul de hard al lui Rafa în 2018 a arătat așa: titlu la Toronto, retrageri în timpul meciurilor la Australian Open și US Open și 11 turnee în care a abandonat înainte de a începe efectiv turneul. O imagine de ansamblu deloc veselă, care reflectă atât lupta pe care o duce Rafa cu propriul său corp, pe care l-a împins și l-a tot împins până când acesta a cedat adesea. Dar și că îi era din ce în ce mai greu să fie un factor pe o altă suprafață decât zgura.

Ca și Roger Federer sau Novak Djokovic, alți doi jucători care au știut de fiecare dată cum să se reinventeze pentru a rămâne sus, și Nadal a înțeles la finalul anului 2018 că numai o schimbare l-ar putea menține în continuare aproape de cei doi. Decizia, luată împreună cu Carlos Moya și cu restul echipei, a fost că e timpul să facă un pas în față și să devină un jucător mai agresiv. “Știu că nu-l vom putea transforma pe Rafa niciodată în Roger Federer, Milos Raonic sau Tomas Berdych, toți jucători foarte agresivi, care au cel puțin două arme de bază. Dar trebuie să încercăm să-l împingem pe Rafa către tipul ăsta de joc, fără însă a pierde esența din jocul său. Acesta e motivul pentru care în timpul antrenamentelor încercăm noi lucruri și diverse tehnici, astfel încât el să le poată implementa și în meciurile oficiale”, mărturisea Moya la finalul anului 2018 despre planurile lui în ceea ce-l privește pe Rafa.

„Împreună cu Joan Forcades și Francisco Roig,  încercăm să-l pregătim pe Rafa să devină un jucător mult mai agresiv – mai agresiv decât a fost în întreaga lui carieră. Vrem ca meciurile să fie rezolvate din trei-patru lovituri, iar astea sunt serviciul, returul și următoarea lovitură de după. Eu știu că nu este stilul de joc pe care Rafa îl preferă, dar încercăm să ne străduim să găsim o modalitate să încadrăm acest stil de joc  în zona lui de confort”.

Provocarea majoră era serviciul. De acolo pleca totul: e lovitura care îi poate aduce puncte ușoare și care îi poate permite să închidă punctul cu prima lovitură de după serviciu. Așa că prima schimbare era implementarea acelor mici ajustări la nivelul serviciului. “Ideea principală a fost să-l protejăm cât mai mult. O modalitate de a face acest lucru a fost un serviciu rapid și mai agresiv. Am lucrat la mecanica serviciului lui; acum mișcarea lui e mult mai fluidă. Înainte, mingea pierdea din viteză imediat după contact. Acum nu mai e cazul”, povestea Moya într-un interviu recent.

De asemenea, completa Moya, un avantaj al acestor mici ajustări la serviciu se simte și la nivelul serviciul doi, care a devenit mai apăsat.

Cu un serviciu îmbunătățit considerabil și cu o poziționare în teren care arată care îi sunt intențiile, Rafa a impresionat pe toată lumea la Melbourne cu acest tenis mai înclinat către filosofia first-strike.

Și-a dominat cap-coadă adversarii, a ajuns în finală fără set pierdut, a stat puțin timp pe teren și, poate cel mai important, am putut vedea un Rafa agresiv, care nu-și mai sufocă adversarul doar cu lungimea generată și prin intensitate, ci și prin mingi lovite devreme, retururi câștigătoare și servicii devastatoare.

Spre exemplu, pentru a înțelege cât de agresiv a fost Rafa la Melbourne, e de notat că, din cele 200 de puncte câștigate în primele lui două tururi (James Duckworth, Matthew Ebden), doar 10 (!) au venit pe fondul a unor raliuri prelungite de 9+ lovituri. Ori: lungimea medie a raliurilor în primele cinci meciuri a fost de aproape patru lovituri.
Iar dacă mai era vreun dubiu în această privință, semifinala cu Stefanos Tsitsipas l-a înlăturat: Rafa a fost agresorul, Tsitsipas cel agresat. Având în vedere stilurile, n-ai fi zis că e tocmai posibil. Dar Rafa, cu acest tenis reinventat, agresiv, dar în continuare așezat, a avut toate răspunsurile în fața unui Tsitsipas, care a încercat multe, dar fără sorți de izbândă.

La adăpostul unui prim serviciu impecabil (doar șase puncte cedate, o singură minge de break de înfruntat), Rafa a avut în permanență inițiativa și nu l-a slăbit în niciun moment pe grec, știind că e un adversar complicat. De aici a plecat totul, cum spuneam și mai sus: un serviciu care a avut și viteză și plasament i-a permis lui Rafa să domine la jocul din teren și s-a putut desfășura în voie. Prima lovitură după serviciu a fost un succes, venirile la fileu au funcționat (18 din 22), returul a deranjat, plusul de agresivitate i-a făcut viața mai ușoară (28 de winnere, față doar 17 ale lui Tsitsipas).

Scorul (6-2, 6-4, 6-0) e totuși, dur, pentru Tsitsipas. Dar asta nu șterge evoluția lui din ultimele meciuri și nici parcursul fenomenal din aceste două săptămâni. Ceea ce era de demonstrat, și-a demonstrat și ne-a demonstrat: poate fi unul dintre cei mai buni jucători ai generației sale. A primit această confirmare și cred că de acum lucrurile vor continua să meargă într-o direcțit bună pentru el și tenisul său.

Cât despre Rafa, el merge în a cincea finală la Melbourne după unul dintre cele mai dominante parcursuri avute vreodată într-un Slam pe hard. Fără cusur, imbatabil, mereu cu cele mai eficiente răspunsuri, dominant. E ca și cum, brusc, ne-am trezit la Roland Garros.

***

NOU! Tricou Grand Slam Life. Disponibil acum pentru precomenzi în Shop!

Tricoul inspirat din viața fanului de tenis, organizată în jurul celor patru mari turnee de Grand Slam, turnee găzduite de patru orașe electrice și cosmopolite. Poartă cu tine spiritul din Melbourne, Paris, Londra sau New York!

Disponibil pentru precomenzi AICI.

 

Îți place?
Susține Treizecizero
Sprijinul tău e esențial ca să putem produce acest conținut. Susține-ne pentru un jurnalism de sport cât mai relevant și valoros!
Prin cont bancar:

IBAN RO51RNCB0079145659320001

Asociația Lideri în Mișcare,

Banca Comercială Română

Treizecizero.ro Abonează-te la 30-0+
Cele mai noi