Roger Federer revine în finala Turneului Campionilor, încă un duel Federer – Djokovic de final de sezon

N-a mai fost nici urmă din drama de anul trecut: în loc de o victorie smulsă cu mari eforturi și cu prețul unei accidentări la spate care l-a făcut indisponibil pentru finala cu Djokovic, Roger Federer l-a învins de data aceasta mult mai ușor pe Stan Wawrinka, continuându-și dominația asupra prietenului său elvețian. Iar în loc de tensiuni, o îmbrățișare călduroasă la fileu.

Federer a fost rareori în pericol și s-a scuturat de un start mai leneș, câștigând cinci din ultimele șase game-uri ale primului set. A fost, totuși, un punct comun între cele două semifinale Fedwrinka 2014 și 2015: alegerile discutabile ale lui Stan în câteva momente cheie. Anul trecut a venit la fileu pe mingi de meci, anul acesta a urcat de două ori consecutiv în game-ul de la 5-6, de fiecare dată atacând inofensiv pe forehandul lui Federer. Roger l-a făcut să plătească prețul, iar cele două passing-uri au decis soarta primului set. Federer s-a desprins ușor și repede în al doilea, dominând grație unui joc la fileu fără de greșeală, iar la mingile de break a stat, încă o dată, neașteptat de bine, în tonul unei săptămâni mult peste ce ne-a obișnuit la acest capitol. Finalul a fost ca un mic meci demonstrativ: cei doi au pus umăr de la umăr pentru câteva schimburi spectaculoase, iar după 71 de minute, meciul era gata.  

Ca urmare, Roger va avea șansa revederii în finală a lui Novak Djokovic; cei doi au jucat și în grupe, cu Federer câștigând în două seturi și oprindu-i seria de victorii sârbului. 

E o finală logică, așteptată de toată lumea și previzibilă după cum au jucat cei doi de-a lungul anului, respectiv turneului. Este, de asemenea, și o finală perfect normală pentru Turneul Campionilor: Federer și Djokovic au monopolizat această competiție în ultimii ani. Împreună au câștigat ultimele cinci ediții și 10 din ultimele 12 ediții (cu Davydenko în 2009 și Nalbandian în 2005 fiind cele două excepții). Federer va căuta, duminică, titlul cu numărul 7, în vreme ce Novak va încerca să devină primul jucător care câștigă ATP Finals patru ani la rând. 

„Sunt aceleași condiții, același loc, același teren. Amândoi vom avea câte un avantaj: pentru mine, rezultatul de acum câteva zile îmi dă încredere că-l pot repeta. Pentru el e un avantaj că mai primește o șansă. A jucat un tenis excelent după meciul nostru. Dar, ținând cont de succesul pe care l-a avut anul acesta, cred că stă oricum mai bine la încredere decât stau eu”, a spus Federer, care joacă a 10-a finală la ATP World Tour Finals. din 14 participări! Elvețianul va căuta azi al 7-lea trofeu al anului și al 89-lea al carierei.

Djokovic, la rândul său, a spus: „Nu mă simt de neînvins, dar cu siguranță că e grozav când joc precum am făcut-o azi, când am dictat fiecare punct și meciul în sine. Când Roger este în forma lui obișnuită, e foarte greu să-i faci față. Cred că, de asemenea, lui îi place să joace cu mine, pentru că are multă varietate în joc, îi place să joace slice, ceea ce îmi ia mult din timp. Meciurile noastre au întotdeauna tensiune și o miză anume. Știu că trebuie să fiu în vârful formei ca să-l pot bate. Indiferent de rezultat, anul acesta va rămâne oricum cel mai bun al carierei”.

După victoria din grupe, Roger îl conduce cu 22-21 pe Djokovic, cel care azi a egalat, la 23, raportul meciurilor directe cu Nadal, învingându-l pe spaniol tot în două seturi, 6-3, 6-3. Împreună, Roger și Nole au jucat alte două finale mari anul acesta, Wimbledon și US Open, ambele câștigate de sârb. S-au mai văzut la Dubai, Indian Wells, Roma, Cincinnati și în grupe la Londra, elvețianul fiind singurul care l-a învins de trei ori pe liderul mondial. Cu o victorie, Federer ar reveni și pe locul al doilea în lume, bonus pe lângă titlu. Nu e clar dacă ar rămâne acolo; Murray poate să-l depășească din nou dacă va câștiga cele două meciuri de simplu în finala Cupei Davis.