Prima semifinală românească a anului nu a dezamăgit. Simo trece mai departe, Irina o însoțește în finala de dublu

Codruț Baciu | 5 ianuarie 2018

Simona joacă încă o finală de simplu, a 28-a a carierei, și o va întâlni pentru titlu pe Siniakova, campioana de anul trecut de la Shenzhen, la care Simona a pierdut anul trecut. Apoi va reveni pe teren pentru finala de dublu, alături de Irina.

Semifinala la care speram circumspecți cu toții la începutul săptămânii nu a dezamăgit deloc. Primul turneu al anului este prilejul ideal să aduni trei-patru victorii consecutive, care să-ți dea încredere și ritm pentru Australian Open. Halep și Begu au profitat la maximum și ambele fete par a fi acum într-o formă foarte bună. Mai ales Simona, care în 2015 câștiga titlul aici, în două seturi rapide, împotriva Timeei Bacsinszky.

Personal, nu mă omor după turneele asiatice – singurul care îmi place este Beijing, iar asta numai de anul trecut, când s-a întâmplat ce s-a întâmplat. Cerul parcă n-are nicio culoare, copiii de mingi poartă pantaloni lungi, ca de pijama, iar soarele stă ascuns. Fanii însă, au început să fie mai numeroși și mai simpatici, de la an la an, iar asta echilibrează un pic balanța. Plus că românii au succes, deci tot ajungi să te uiți cu drag pâna la finalul săptămânii. De exemplu, Shenzhenul, în scurta-i istorie, i-a avut câștigători pe Tecău (2014), Niculescu (2014 și 2016) și Halep (2015), respectiv finaliste – pe Olaru (2017) și Halep (mâine), apoi iar Halep și Begu (tot mâine, la dublu).

Cumva, mă așteptam ca Begu să facă surpriza. M-am înșelat, dar stați, că fac și eu ca amatorii care-și găsesc scuze pe terenul de tenis atunci când pierd. Păi, Begu ar fi câștigat dacă astăzi Halep n-ar fi fost 100% Halep pe care o știm. Un 95% ne-ar fi adus, poate, un set decisiv.

În general, când o jucătoare intră în zonă și lovește plat (și câștigător) din te miri ce poziție, adversara simte, iar meciul o simte și el aproape imediat, măcar pe termen scurt. Un lider mondial, însă, știe să neutralizeze genul ăsta de perioadă, pe care Begu a traversat-o în câteva ocazii. E ca-n chimie: ai în față un joc acid (forehanduri a la Begu), pe care-l neutralizezi cu un joc de bază (retururi constante a la Halep). Iată reacția de neutralizare a unui acid cu o bază, faza pe tenis. Irina a avut momente foarte bune în meci, însă nu a fost suficient.

Setul 1 nu a stat în echilibru decât în primele două game-uri, când Begu a reușit să-și țină serviciul. Chiar și așa însă, game-ul doi avea să ne dea un mic spoiler despre cât de greu este să-ți faci serviciul împotriva Simonei: în cel mai bun caz, îți intră două-trei servicii și-ți faci viața ușoară. În cel mai rău caz, te afunzi într-un joc de avantaj-deuce-avantaj, care-ți erodează încrederea și resursele. Trebuie că e foarte frustrant să pierzi un set cu 6-1, după ce ai mers, de fiecare dată, în prelungirile game-ului, pe propriul serviciu.

Irina s-a maturizat mult, știe când să apese pe backhand și când nu, iar împotriva altei jucătoare, cum spuneam, astăzi ar fi avut șanse mari să câștige. Încă de la 4-1, a simțit că trebuie să schimbe ceva și chiar dacă schimbarea a venit cu adevărat abia în setul secund, a rămas aproape de Halep mereu. De partea cealaltă, să ne amintim de interviul dat de Simona în urmă cu mai bine de un an, în care spunea că i-ar plăcea ca-ntr-un timp cât mai scurt să aibă forehandul la același nivel cu backhandul. Aici putem numai specula și, eventual, să ne uităm la statistici, dar azi am remarcat o chestie. În mai multe puncte am văzut-o făcând acea deplasare înspre stânga, acei doi pași mărunți care în tenis înseamnă totul și care oferă dreptaciului ocazia să-și protejeze backhandul. Simona prefera să dea cu forehandul.

Game-ul al șaselea a durat 13 minute și a avut nu mai puțin de șapte egalități. La a treia minge de break, Halep a închis game-ul, iar apoi, cu servicii exacte și nicio greșeală neforțată, a închis și setul la 6-1.

Setul al doilea a adus echilibru și pe tabelă, nu numai în joc. Chiar și cu alternanța ”dublă greșeală – as din serviciul doi”, jocul Irinei a fost, de cele mai multe ori, la nivelul liderului mondial. Dar cu cât Begu lovea mai curat, cu atât Halep se mișca mai repede.

Dacă stilul jucătoarei presupune forță și viteză, atunci îi va veni foarte greu să joace constant și atât, să pună mingea disciplinat în teren și să aștepte; chiar dacă asta poate părea simplu la prima vedere, nu este. Nu trebuie să ne imaginăm că fetele din circuit sunt străine de mantra ”Lui Halep îi vine greu să joace cu jucătoare de genul cutare”. Dacă ar fi așa simplu, toate s-ar preshimba în Caroline atunci când joacă cu ea; dar nu prea merge. Begu ne-a arătat că așa stau lucrurile.

A schimba tactica de joc nu înseamnă a-ți altera stilul pentru a se plia pe istoricul adversarei, ci a ți-l ajusta la un set secundar de skilluri. Adică un plan B controlat tot de tine. Irina nu a încercat să-și tempereze din forța loviturilor (dimpotrivă!), ci a început să vină la fileu, să atace mingea devreme și să riște mai mult la serviciu. O vreme, i-a ieșit și a preluat conducerea pentru prima oară în meci, la 3-2. A închis game-ul acela cu un backhand în lung de linie pe care, îmi place să cred, l-a aplaudat și Cahill. Apoi, ritmul a sufocat-o un pic, Simona a început să fluture pumnul după fiecare winner și meciul s-a rostogolit în valea head-to-head-ului obișnuit.

O oră și jumătate, 6-1, 6-4. Nu clasamentul a făcut diferența în dimineața asta la Shenzhen, ci altceva. În primul rând, managementul riscului – serviciul doi, dublele greșeli și neforțatele Irinei i-au oferit colegei sale de dublu o platformă numai bună pentru a-și face jocul. 23-15 a fost raportul greșelilor neforțate. În al doilea rând, instinctul de asasin pe vîrfuri. Simona a ochit 8 mingi de break și a nimerit jumătate din ele. Irina a avut 5 ocazii și a fructificat doar una. Astfel, deși meciul a curs, adesea, echilibrat și plăcut, statistica ne spune că Halep a fost, totuși, în control mereu.

https://twitter.com/LosHalepenos/status/949184697082503174

Ce urmează? Să sperăm că lucruri bune. Simona joacă încă o finală și o va întâlni pentru titlu pe Siniakova, campioana de anul trecut de la Shenzhen, la care Simona a pierdut anul trecut. Și știm cum joacă Simona împotriva cuiva la care a pierdut ultima dată.

Foto: Jimmie48Photography

 

***

În Shop sunt ultimele tricouri disponibile din primele tricouri ale liniei 30-0 Onederful, tricourile care marchează un moment istoric: prima jucătoare din România clasată pe locul 1 în lume! Ia-ți „Onederful” și „Onederful Black”

De asemenea, ultimele exemplare disponbile din 30-0 Pe Curat 2017. Iar „Simona de păstrat” intră și el pe linia dreaptă!

Vezi detaliile și cumpără „Simona de păstrat”. AICI poți lua albumul separat, iar de aici îl poți lua într-un pachet avantajos împreună cu revista.

Avem și pachetul complet cu toate tipăriturile 30-0 (albumul, cele două reviste și bonus carnețelul)

Vezi detaliile și cumpără Onederful de AICI 

Vezi detaliile și cumpără Onederful Black de AICI

 

Îți place?
Cele mai noi