US Open, semifinale, preview | Nole – Stan, rejucarea unui vis

Adrian Țoca | 7 septembrie 2013

În vreme ce Novak Djokovic și Stanislas Wawrinka vor reedita cel mai bun meci al anului, Rafael Nadal va încerca să revină în finala US Open fără să-și fi pierdut măcar o singură dată serviciul.

US Open este oferit de

Acum nouă luni, sezonul 2013 începea cu unul dintre meciurile pe marginea căruia s-au scris numeroase articole, caz rar întâlnit pentru un meci de turul 4. A rămas și până acum, în viziunea multora, cea mai bună partidă a anului: un show de cinci ore și 2 minute, picantat cu execuții tehnice senzaționale, dramă, răsturnări de situație, un challenger care l-a împins pe marele favorit până pe marginea prăpastiei, lipsindu-i însă exact brânciul decisiv. Sau inspirația de a cere un challenge la momentul potrivit. A fost un 1-6, 7-5, 6-4, 6-7 (5), 12-10 pentru Djokovic, dar episodul cu pricina, în pofida deznodământulu trist, a avut și o serie de consecințe pozitive pentru Stanislas. I-a adus, în primul rând, foarte mulți suporteri noi, dar, și mai important, încrederea că aparține jucătorilor de top. Ce a urmat se știe. Dacă la ora meciului cu Novak din Australia era favorit 17, Stan a jucat ulterior în patru finale, câștigând primul titlu în doi ani, a ajuns în prima finală de Masters a carierei, pierdută cu Nadal la Madrid, a intrat în Top 10 și a învins, în tot sezonul, șapte jucători de Top 10. Doar Nadal și Djokovic au mai multe.

Două dintre aceste victorii au venit chiar aici, la US Open, ambele într-o manieră impresionantă. Stan i-a bătut în stil de mare campion atât pe Tomas Berdych, cât și pe Andy Murray, avansând în prima sa semifinală de Slam, o altă bornă personală într-un sezon foarte bun, a cărui încununare începe să se contureze la orizont sub forma unei posibile calificări în premieră la Turneul Campionilor.

Ca să ducă totul mai departe și să se califice în prima finală de Grand Slam, Stan The Man va trebui să supraliciteze la lista victoriilor cu jucători din Top 10: va trebui să ducă la capăt ce a început în Australia și să treacă de Novak Djokovic. Contra sârbului, Wawrinka are un bilanț deloc încurajator în meciurile directe, de 2-14; ultima sa victorie datează din 2006, în turul 2 al unui indoor din Viena, iar cealaltă a venit printr-o retragere. Vestea proastă pentru el e că a făcut un meci absolut fantastic în Australia și tot n-a fost de ajuns. Vestea bună e că Wawrinka a folosit episodul cu pricina ca pe o lecție care a ajutat la maturizarea lui. A ales să vadă jumătatea plină a paharului, deși dacă înfrângerea respectivă i-ar fi afectat moralul și restul anului, probabil că toată lumea ar fi înțeles. “Am privit mereu acel meci ca pe un moment cheie al sezonului pentru mine. Un eșec greu, dar într-un final a avut multe părți pozitive. Cel mai important lucru pentru mine e altul: încrederea că rezultatele vor veni, încredere pe care o am atunci când văd cum mă descurc la antrenamente”.

Wawrinka l-ar fi putut prinde pe Djokovic în momente mai vulnerabile decât acesta. După câteva luni ezitante, Novak pare că începe să își revină exact la timp. Sigur, lista adversarilor pe care i-a bătut în drumul către careul de ași nu cuprinde niciun jucător relevant, ba, mai mult, primul nume decent pe care l-a întâlnit (Youzhny) i-a luat un set. Însă nu atât victimele sale, cât tendințele din jocul lui Nole inspiră un nivel în creștere. Sârbul e mai agresiv, mai dispus să urce la fileu (și cu rezultate mult mai bune decât obișnuia să aibă atunci când vine în față) și pare foarte motivat. Are și de ce, pentru că Nadal îi suflă în ceafă, iar rezultatele din ultimele luni încep să-i ciobească din imaginea de granit pe care și-o construise.

Novak are mare nevoie de un rezultat mare, de un titlu (ultimul Slam pe care l-a câștigat altundeva decât Melbourne datează deja de doi ani, US Open 2011), iar US Open a devenit un fel de “teren propriu” pentru el. A ajuns în ultimii patru la Flushing Meadows pentru a 7-a oară consecutiv, iar dacă va câștiga, va juca a patra finală la rând aici. Meciul cu Wawrinka este, de asemenea, a 14-a semifinală consecutivă de Grand Slam pentru Nole, un pas mai aproape de recordul lui Federer (23), dar de care mai are nevoie de alți trei ani ca să treacă.

Nole – Stan Australian Open, highlights

Cât poate obține Richard din semifinala cu Nadal?

Întrebarea care se pune în ce privește a doua semifinală este dacă Richard Gasquet mai are resurse în rezervor să facă meciul măcar competitiv. Puțini sunt cei care se așteaptă ca francezul să aibă o șansă reală la câștigarea meciului contra unui Rafa într-o formă de speriat. Mai ales că Richard vine după două meciuri consecutive câștigate în cinci seturi și, chiar dacă s-ar fi recuperat fizic, e posibil să fie mai degrabă consumat din punct de vedere mental. Iar contra lui Rafa știm cu toții că nu-ți permiți să cobori intensitatea nici măcar o secundă, efort care se poate dovedi extrem de costisitor.

Nici precedentele meciuri directe nu sunt tocmai încurajatoare. Gasquet glumea, după sfertul cu Ferrer, că nu l-a mai bătut pe Nadal tocmai de la juniori, dar adevărul e că are totuși o victorie și la profesioniști, chit că una cu asterisc. În 2003, în turul 2 al unui challenger jucat pe indoor hard în Franța, Nadal s-a retras după ce a pierdut primul set cu 6-2. De atunci au urmat 10 victorii consecutive pentru spaniol, serie în care Gasquet n-a câștigat decât patru seturi, ultimul, în finala de la Toronto, din 2008 (highlights, mai jos).

Rafa a câștigat toate cele 20 de meciuri pe hard în acest an, nu și-a pierdut serviciul nici măcar o dată în tot turneul (de fapt, a adunat 82 de game-uri câștigate la rând cu serviciul, ultima oară l-a pierdut cu Berdych, în setul 2 al semifinalei de la Cincy), iar recordul său împotriva jucătorilor cu rever cu o mână este devastator. Ce-i drept, Gasquet, la a doua sa semifinală de Slam a carierei, a plecat ca outsider și cu Ferrer, contra căruia prea puțini i-au dat șanse reale, dar Rafa e o altă mâncare de pește.

Cu o nouă victorie, Nadal va fi obținut calificarea în finalele tuturor turneelor în care a intrat în 2013 (cu o singură excepție notabilă, Wimbledon), ceea ce în sine este o performanță pentru care e greu de găsit o metaforă. Și mai greu de găsit un cuvânt potrivit va fi în cazul în care Gasquet repetă ceea ce numai la juniori a mai făcut: o victorie într-un meci întreg cu Rafa. 

Nadal – Gasquet Toronto 2008, highlights 

Nadal – Gasquet la 13 ani, highlights

Articolele 30-0 sunt susținute de
Îți place?
Susține Treizecizero
Sprijinul tău e esențial ca să putem produce acest conținut. Susține-ne pentru un jurnalism de sport cât mai relevant și valoros!
Prin cont bancar:

IBAN RO51RNCB0079145659320001

Asociația Lideri în Mișcare,

Banca Comercială Română

Treizecizero.ro Abonează-te la 30-0+
Cele mai noi