“Shut up!”, sau cum furia l-a ajutat pe Federer să întoarcă un meci ce părea pierdut

Adrian Țoca | 5 iunie 2012

“Shut up!”, sau cum furia l-a ajutat pe Federer să întoarcă un meci ce părea pierdut

Roland Garros este oferit de

Cine urmărește tenis – mult sau puțin, nu contează – e obișnuit să-l vadă pe Federer mereu calm pe teren, stăpân pe situație, cu un limbaj al corpului întotdeauna pozitiv, indiferent de scor sau de trendul meciului. Tocmai de aceea, când Federer strigă, după un punct, altceva decât un banal “Come on!”, atrage imediat atenția. Când o face de mai multe ori în timpul unui singur game, în mod sigur ceva e în neregulă. Iar când ajunge să-și admonesteze proprii fani, atunci e deja un eveniment în toată regula.

E ceva mistic în furia dezlănțuită atât de rar a lui Federer. Întâmplându-se atât de rar, poate o dată sau de două ori pe an, devine fascinantă, demnă de analizat. Impune un soi de teamă. Tocmai de aceea, când Federer a urlat acel virulent “Shut up!” către cineva din public, enervat că persoana respectivă strigase un “out” la o minge a lui Del Potro, preț de câteva zeci de secunde s-a lăsat o tăcere atipică pe Suzanne Lenglen. Ca în multe alte locuri, Federer e adorat și respectat la Paris, iar fanii probabil că s-au gândit că încurajările lor îl vor ajuta pe elvețian. În mod cert, publicul francez nu l-a mai văzut niciodată pe Federer într-atât de transfigurat precum în meciul cu Del Potro, ieșindu-și din pepeni ca un om normal, antiteza imaginii pe care și-a construit-o până acum. Momentul “Shut up!” a intervenit în tie-break-ul setului secund, la 4-5, iar punctul s-a terminat cu o minge în fileu trimisă de Roger, greșeală care i-a oferit două mingi de 2-0 la seturi lui Del Potro. 

Momentul Shut Up!

 

Argentinianul n-a stat prea mult pe gânduri, a profitat de șansa primită, iar câteva secunde mai târziu se îndrepta către scaun cu un avantaj care părea, la cum mergea jocul până atunci, insurmontabil.

Cum s-a ajuns la acolo? O combinație între un joc foarte aproape de nivelul 2009 al lui Del Potro, adică de potențialul lui maxim și un start complet ratat al lui Federer. Fără să-l poată manevra prea mult pe Juan Martin de pe fundul terenului, așa cum făcuse în fiecare dintre cele patru victorii anterioare din 2012, Federer și-a dezmorțit greu simțurile, a greșit mult cu reverul și a lovit adesea neglijent cu dreapta. În defensivă, a încercat să se țină departe de dreapta-buldozer a lui Delpo, dar nu a reușit decât întâmplător. Rezultatul? Două break-uri avantaj pentru Del Potro, care s-a desprins rapid la 4-1. Federer a recuperat unul, a avut minge de 4-4, dar n-a fructificat, în loc de 4-4 s-a făcut 3-5, iar pe serviciul următor sud-americanul a făcut break pentru a treia oară în setul doi.

Frustrarea și nervii lui Federer au atins cote alarmante în setul doi. Multe gesturi nervoase, discuții cu sine, strigăte agitate și priviri urâte către tribune. Federer era negru, și la propriu, și la figurat, iar evoluția scorului nu era de natură să-l calmeze. Un break făcut la 2-2 de Roger a fost rapid dat înapoi chiar în game-ul următor, apoi elvețianul a trecut pe lângă alte șanse de a se desprinde. Impresia generală a fost că Del Potro face un joc excelent, parcă o continuare peste timp a finalei de la US Open 2009, iar, suplimentar, culege cu migală greșeală cu greșeală în jocul lui Federer. Care e strategia ta ca să-l bați pe Federer? “Planul e simplu: să fac un meci incredibil”, declara, cu o candoare de înțeles, Del Potro înainte de meci. Și l-a făcut, preț de două seturi.

Și ajungem din nou la momentul “Shut up!”. “Am fost, pe alocuri, supărat”, a admis Federer la conferința de presă de după. “Eram un pic frustrat de faptul că simțeam că ar fi trebuit să câștig deja setul doi la acel moment, că eram blocat într-un tiebreak cu Juan Martin. Încă îmi căutam ritmul. Uneori te ajută să te eliberezi”.

Și l-a ajutat. Din startul setului 3, jocul s-a modificat radical. Federer a început să împrăștie lovituri direct câștigătoare, și a făcut-o iuțind ritmul așa cum numai el poate, folosind furia din începutul meciului pe post de inspirație, etalând acel spirit de agresor care parcă i-a lipsit în ultimii ani la marile meciuri. Dincolo, Del Potro a coborât ritmul, și-a pierdut primul serviciu al setului cu o dublă greșeală și, per ansamblu, limbajul corpului spunea mai multe decât rezultatul. În atare condiții, n-a durat mult până când scorul a reflectat noua realitate de pe teren. Federer a câștigat setul 3 cu 6-2, și l-a blitzuit pe Del Potro cu un 6-0 în setul 4, set în care nu a făcut nicio greșeală neforțată. Seturile trei și patru au durat 55 de minute împreună; cu doar patru mai puțin decât întregul set secund. Juan Martin a avut o tresărire de orgoliu în primul game din decisiv, în care a avut și mingi de break, dar era prea târziu pentru a mai schimba ceva: 6-3 în decisiv.

A fost afectat argentinianul de problemele la genunchi? Poate, dar el spune altceva. Întrebat la conferința de presă, el a refuzat să pună înfrângerea pe seama problemelor fizice, atribuind-o creșterii nivelului lui Federer. “Probabil că aș fi putut câștiga azi cu oricare alt jucător, dar nu cu Federer”.

Există, deseori, o frază la care ne raportăm adesea, sau pe care fanii o folosesc ca o scuză sau ca o explicație, în funcție de ce parte a baricadei sunt. “Dacă X ar fi păstrat același nivel, Y n-ar fi întors rezultatul niciodată”. Relativ adevărat, însă linia de demarcație între situația când jucătorul mai bun își ridică nivelul și cea în care jucătorul mai slab nu mai face față ritmului este destul de subțire și riscă, adesea, să nu fie observată. Ca și Djokovic cu Tsonga, într-o partidă desfășurată în paralel, Federer a supraviețuit momentelor cruciale din final de set secund și a știut să se alimenteze din frustrarea care l-a dominat în startul jocului. Nu contează cum începi un meci de tenis, ci cum îl termini, e un adevăr întotdeauna valabil în acest sport.

A fost a șaptea oară în cariera elvețianului când a întors un meci de la 0-2. N-o mai făcuse de la Wimbledon, din 2010. Victoria, a 12 din 14 meciuri cu Del Potro (cinci dintre ele numai anul acesta), i-a adus și a 31-a calificare într-o semifinală de Grand Slam, record egalat al lui Jimmy Connors. Totalul succeselor lui Federer în turneele de Grand Slam a ajuns acum la 237.

Highlights:

Prezența 30-0 la Roland Garros este susținută de
Îți place?
Susține Treizecizero
Sprijinul tău e esențial ca să putem produce acest conținut. Susține-ne pentru un jurnalism de sport cât mai relevant și valoros!
Prin cont bancar:

IBAN RO51RNCB0079145659320001

Asociația Lideri în Mișcare,

Banca Comercială Română

Treizecizero.ro Abonează-te la 30-0+
Cele mai noi