Serena vs New Serena. Finală US Open cu semnificații. La 4 ani de la ultima finală la NY, Serena va lupta cu o tânără care joacă tenis datorită Serenei

Radu Marina | 7 septembrie 2018

Naomi Osaka se califică în prima finală de Slam și o așteaptă pe Serena Williams, care revine în finală la US Open după patru ani

Nu sunt mulți care anticipau o asemenea finală când s-a anunțat tabloul, nu? La două săptămâni distanță, Serena Williams e cea care iese la liman din ceea ce a fost considerată o jumătate de draw infernală, în vreme ce Naomi Osaka aduce și mai multă prospețime într-un circuit oricum împănat cu figuri noi și electrizante. Japoneza de 20 de ani ajunge în prima ei finală de Grand Slam, împlinind mult mai repede decât ne-am fi așteptat așteptările puse în ea de specialiști.

La doar al șaptelea turneu de la revenire, Serena Williams se califică în a doua finală consecutivă de Grand Slam, după 6-3, 6-0 cu Anastasija Sevastova; ea revine astfel, după o pauză de patru ani, în finală la US Open. Cea de sâmbătă va fi a noua ei finală la Flushing Meadows și a 31-a de Slam în total, fiind acum jucătoarea cu cele mai multe finale de Grand Slam disputate din istoria tenisului.

Performanța de a fi în doua finală de Slam la rând (doar Simona Halep a mai reușit asta, în acest sezon) vine în contextul în care, în urmă cu un an, Serena Williams năștea primul copil, iar în curând va împlini 37 de ani. O realizare sereniană, care conturează și mai mult ideea că atât timp cât Serena e în circuit, va căuta în permanență să-și depășească propriile limite. E ceea ce face de ani de zile și e motivul pentru care mâine va mai avea o șansă de a atinge încă un record imens, acela de a o egala pe Margaret Court la numărul de Slamuri câștigate (24).

În ultimii ani, dar nu numai, Serena nu s-a ales cu cele mai frumoase amintiri odată ajunsă în semifinale la New York, acesta fiind singurul Slam la care a pierdut de trei ori în semifinale. Cu această amintire în colțul minții și având în față o adversară imprevizibilă, exact pe tiparul Robertei Vinci, cea care a produs în 2015 una din cele mai mari surprize din tenis, Serena era avertizată. Ba chiar la interviul de pe teren după meciul câștigat cu Pliskova, făcea referire, subtil, la acel meci pierdut în urmă cu trei ani, care rămâne cea mai grea și cea mai dezamăgitoare înfrângere din cariera ei.

De data asta însă, Serena a venit la meci pregătită. Atât mental, cât mai ales tactic. Scorul 6-3, 6-0 e dur pentru o semifinală de Slam, dar nu e nemaiîntâlnit. Că acest scor s-a produs și pentru că Serena n-a mai avut în sferturi o Simona Halep care să o muncească serios și să o oblige până la ultimul punct să-și câștige meciul, așa cum s-a întâmplat în 2016, nu putem nega. Dar nu e doar despre asta.

E și despre cum Serena a venit la acest meci cu un plan impecabil tactic, pe care a reușit să-l execute de minune în fața unei jucătoare diferite, care nu dă ritm și care poate face orice pe un teren de tenis. Williams a început meciul cu aceleași emoții pe care le-am văzut și cu Pliskova, cedându-și serva încă din primul game, dar odată calibrate loviturile, și-a putut pune în aplicare planul.

Plan care a constat, în primul rând, în veniri la fileu. E ceva ce Serena nu obișnuiește să facă, lucru pe care și ea l-a admis la conferința de presă, spunând că în multe meciuri ea vine în față, spre fileu, doar la finalul meciului, să dea mâna cu adversara. În felul acesta, Serena a evitat din start schimburile de mingi prelungite, dar și eventualele capcane pe care Sevastova, cu al său joc variat le-ar fi putut întinde, dacă ar fi avut mai mult timp mingea la dispoziție.

N-a avut-o, și asta pentru că Serena nu i-a permis, motiv pentru care orice încercare a ei de a o scoate din zona de confort pe americancă a fost sortită eșecului. Dacă în meciul cu Stephens scurtele au fost omniprezente și i-au adus multe puncte, în meciul cu Serena a putut pune doar patru astfel de scurte, dintre care una reușită.

E încă un mit care cade în ceea ce o privește pe Williams, potrivit căruia pe Serena o poți bate dacă variezi jocul, dacă pui multe scurte și o deplasezi constant stânga-dreapta. Sevastova a încercat și ea asta, dar nu i-a mers pentru că mingea venită de la Serena e prea tare și prea grea pentru a putea ajunge în poziția de a schimba direcția, respectiv să poți pune o scurtă care să fie și eficientă. Singurele jucătoarele care i-au pus mari probleme Serenei, atât în trecut, cât și acum, sunt cele care au găsit acel echilibru perfect între defensivă și atac, precum Jelena Jankovic, Justine Henin, Simona Halep, Angelique Kerber.

Această înfrângere a Sevastovei nu trebuie să șteargă ceea ce ea a reușit în aceste săptămâni la New York. Ca să ajungă în semifinale, Nastia a trecut de jucătoare precum Vekic (care venea după o finală la Washington), Claire Liu (o tânără de perspectivă, singura jucătoare care i-a luat set la Wimbledon lui Angie), Ekaterina Makarova (o jucătoare excelentă de Slamuri), Elina Svitolina și Sloane Stephens, ambele jucătoare de top 10, ultima fiind campioana en-titre.

Jucătoarea care o așteaptă pe Serena Williams în finală este nimeni alta decât Naomi Osaka, cea care a învins-o în două seturi (6-2, 6-4) pe finalista de anul trecut, Madison Keys.

Nici această a doua semifinală nu a dat pe afară de spectaculozitate, însă a fost grozavă maniera în care Osaka a tratat această partida. La 20 de ani și aflată la prima ei semifinală de Slam, ai fi zis că, de fapt, cea cu experiență și cea care a mai trecut pe aici este Naomi, nicidecum Keys.

Calmul afișat de Osaka și jocul extrem de compact au fost în contrast cu o Keys neliniștită, cu un joc haotic și mult prea dezordonat. Maddie a mai avut astfel de meciuri ratate din cauza presiunii, în special finala de anul trecut, dar și meciul cu Rodina de la Wimbledon, când la final spunea că gândul că ar putea juca în optimi cu Serena a făcut-o să nu joace cel mai bun tenis al ei. Partea bună pentru ea e că asta e ceva ce se poate îndrepta cu timpul; jocul pentru a-și mai procura astfel de șanse îl are.

Se poate spune că momentul-cheie care a rupt definitiv echilibrul a fost la 2-1 în primul set, când Keys a avut patru mingi de a se duce la 3-1. A ratat toate mingile, și de acolo s-a prăbușit: a pierdut șapte game-uri la rând și întreg jocul ei s-a destrămat; a mai avut câteva realizări, dar izolate și cu care n-a putut face diferența. Iar Osaka a fost cea care a pus umărul la această prăbușire a americancei. În permanență a știut ce trebuie să facă, i-a căutat reverul lui Keys, a returnat lung și în picioarele adversarei și nu a făcut pasul în spate în niciun moment.

Ce urmează ? Urmează o finală de Slam între o legendă care caută al 24-lea Grand Slam și o jucătoare din noul val, care s-a apucat de tenis pentru că a văzut-o pe Serena jucând. Este o finală a generațiilor, între Naomi Osaka, cea care o consideră pe Serena idolul ei și motivul pentru care acum joacă tenis și Serena Williams, cea care continuă să impresioneze și să inspire, chiar și la 37 de ani.

Însă dincolo de asta, finala promite strict din motive tenisistice. Naomi Osaka a câștigat ultimul meci jucat împotriva Serenei la Miami (al doilea turneu de la revenire), are armele să rănească o jucătoare ca Serena, îl are lângă ea pe Sascha Bajin, un om care a fost alături de Serena mai bine de 10 ani, și mai important, ne-a arătat azi-noapte că pe lângă joc, mai are și capacitatea de a aborda așa cum trebuie un meci important.

 

***

Nou de la 30-0: Icecream Tee! 

Înviorează-ți garderoba cu Icecream Tee, un tricou cu un design fresh! Tennis to melt for înseamnă acel tenis suprem, pentru care ai trece munții ca să-l poți vedea, trăi, respira. Înseamnă pasiune pentru tenis. Înseamnă și optimism, zâmbet și relaxare.

Mai înseamnă și că te topești după Simona ta, după Federerul tău, după Nadalul tău, după Djokoviciul tău, după tot ce te face să simți că trăiești. Și că e cald și bine.

Topește-te după tenis cu acest nou tricou de la 30-0!

Disponibil în trei culori: alb, negru și carribean blue.

Comandă-ți unul AICI.

 

Îți place?
Cele mai noi