Roger Federer câștigă meciul 100 la Australian Open evadând din ghearele înfrângerii într-o luptă teribilă cu John Millman

Camelia Butuligă | 24 ianuarie 2020

Roger Federer a scăpat ca prin urechile acului de o ieșire prematură din turneu. A fost victoria 100 a lui Federer la Australian Open și una dintre cele mai grele. „Pentru astfel de momente mai joc”, a spus el.

„Demonii sunt mereu acolo, pândesc din umbră”, a spus Roger, la interviul cu Jim Courier de pe teren, cu vocea marcată de experiența trăită. Cu doar câteva zeci de secunde înainte, tocmai ce reușise încă una dintre acele victorii către care te uiți înapoi când vrei să dai exemple sau să cauți inspirație. Federer n-a jucat câtuși de puțin la un nivel care să te ducă cu gândul la inspirație, însă spiritul de luptă l-a trecut și de această dată linia de sosire, cumva.

A fost 4-6, 7-6, 6-4, 4-6, 7-6 (8), în patru ore și trei minute. Federer a fost condus cu break în decisiv, a salvat alte mingi de break la 3-4, apoi a fost condus cu 8-4 în supertiebreak-ul decisiv, noul model de departajare folosit de Australian Open pentru meciurile care ajung la 6-6 în decisiv. Elvețianul a suferit o seară întreagă, fiind dominat și împins în toate felurile în duelurile de pe baseline de către un australian care a arătat că victoria obținută cu Federer la US Open n-a fost doar cu ajutorul căldurii, ci și construită pe un matchup în care se simte foarte bine.

*

E vreo legătură karmică între US Open și Australian Open –  mai nou la Melbourne se plătesc polițe pentru înfrângeri suferite la New York? După ce Wang și Gauff și-au luat revanșa pentru anul trecut, Federer s-a răzbunat și el pe Millman pentru acum doi ani. Deși, la cât a suferit pentru această victorie, Federer părea mai degrabă ușurat la final decât triumfător. A fost un exemplu clasic de ”winning ugly”, un meci lung, chinuit, în care elvețianului nu i-a mers mai nimic din spatele terenului. Mai cu seamă forehandul a fost apocaliptic – 48 de neforțate din 82 în total. Meciul a fost efectiv decis de câteva puncte în super tiebreak. Millman a jucat senzațional și a ajuns la 8-4, dar de acolo Federer a câștigat șase puncte consecutive: Millman a făcut cadou câteva erori, Federer a reușit să forțeze și el una cu o scurtă vicleană și apoi să țină mingea în teren, câștigând ultimul punct cu un forehand pe tușă.

La interviul de după meci, deși ușurat, Federer era vizibil zguduit: cu vocea tremurândă, a reușit cu greu să se adune pentru a-i răspunde lui Courier la întrebări. ”Am avut și noroc, deja mă pregăteam să dau explicații la conferința de presă. Putea foarte bine să fie el aici în locul meu.” Federer a recunoscut că a fost o luptă și din punct de vedere tactic să găsească soluții într-o zi în care nimic nu i-a mers, dar și psihic, să rămână calm. ”Experiența ajută în cazurile astea, să nu te panichezi când pierzi primul set sau când ajungi în decisiv.” 

Câteva observații: super tiebreakul nu este un tiebreak obișnuit. Da, știu, pare banal, dar Millman ar fi câștigat unul obișnuit. ”Slavă cerului că s-a jucat super tiebreak”, a fost printre primele lucruri pe care le-a spus Federer după meci. E posibil ca Millman să nu fi avut, psihic, butoanele ajustate pentru 10 puncte, ci doar pentru 7 și să fi rămas fără elan pe final, permițându-i lui Federer să revină pe turnantă. Cu toate că e tricky pentru jucători, super tiebreakul minunat este pentru spectacol – mult mai potrivit ca ”grand finale” pentru un meci de cinci seturi decât unul până la 7. 

https://twitter.com/atptour/status/1220731575517818880?s=20

Cât despre Federer, va fi aceasta o victorie care îl va costa mai târziu? Venit fără niciun meci de pregătire în Australia, iată-l târât într-un epic epuizant încă din turul 3 – nu prea e recomandabil la etatea lui. Adversarul următor este Fucsovics, care a mai asasinat sec un NextGen (pe bune, i-or fi făcut ceva?).

Nici nu știu dacă tabloul eliberat pe partea sa sau match-upurile mai sunt relevante acum: pentru Federer, dacă joacă la fel de prost ca azi, orice adversar este periculos. 

O eroină a timpurilor noastre

De câte ori are Federer vreun meci ca ăsta, mărturisesc, simpatia mea se îndreaptă mai degrabă spre Mirka decât spre el. Serios, femeia ar trebui introdusă și ea în Hall of Fame. Sau cel puțin sanctificată. 

https://twitter.com/doublefault28/status/1220676903973072898?s=20
https://twitter.com/doublefault28/status/1220711268832763905?s=20

https://twitter.com/treizecizero/status/1220706497962708995?s=20
https://twitter.com/doublefault28/status/1220710409772118016?s=20

A ieșit și Tsitsipas

Încă una la categoria ”Ce e valabil la USO nu mai e valabil la AO”. Dacă vă întrebam astă-toamnă care e ultimul canadian/canadiancă și grec/grecoaică rămași pe tablou la AO, câți ziceați: ”Milos Raonic și Maria Sakkari”? Acuma, e adevărat că Milos a jucat bine în trecut în Australia, dar azi ne-a adus aminte de principala lui calitate (sau defect, depinde pe cine întrebi): poate să te bată doar cu serviciul. Victimă, Stefanos Tsitsipas, care stă cam prost cu returul – o problemă destul de întâlnită la posesorii de rever cu o mână. Grecul a explicat franc la conferință că s-a simțit ca un idiot pentru că nu a putut să-i citească serviciul lui Raonic, nu știa unde să stea la retur și că de multe ori n-avea ce face la serviciile pe tușă ale canadianului. ”E și ăsta un talent”, a spus el resemnat. Una peste alta, un tip de match-up care nu-i convine, pe care l-a caracterizat drept ”ciudat”, dar la care va trebui să găsească cum-necum soluții.

După 2016, anul cu cele mai importante realizări, Raonic a intrat într-un cerc al accidentărilor (spate, tendon, genunchi) din care cu greu a mai putut ieși. A luat pauze, s-a reîntors, au reapărut problemele, a stat departe de teren din nou, iar s-a întors. 

În sfârșit scăpat de probleme și aflat pe un teren prietenos, Raonic a făcut un meci aproape perfect cu Tsitsipas. Asta reconfirmă problemele pe care le are grecul când întâlnește un jucător cu serviciu foarte bun, care nu-i oferă multe alternative. Tsitsipas a pierdut în două rânduri cu John Isner din trei meciuri, iar Anderson l-a învins în ultimul meci. Înfrângerile în fața acestor jucători nu-s tocmai întâmplătoare. 

Returul lui Tsitsipas, în special returul de rever, continuă să rămână o vulnerabilitate pentru el atunci când are în față un jucător care servește puternic: cu Milos, Stefanos nu s-a apropiat de serviciul canadianului, neavând nici măcar o minge de break în cele trei seturi jucate. 

Pentru o revenire în sferturi, Raonic se va duela cu Marin Cilic, care nefiind cap de serie, l-a învins în cinci seturi pe Roberto Bautista Agut, favoritul 9. Cilic a câștigat două din cele trei meciuri jucate cu Raonic. 

Un alt jucător care se simte și performează bine în Australia e Tennys Sandgren. Sfert-finalist în 2018 la Melbourne, Sandgren revine în săptămâna a doua, după o victorie impresionantă, 6-4, 6-4, 6-4, cu Sam Querrey. Sandgren încearcă o nouă calificare în sferturi avându-l ca adversara pe Fabio Fognini, care a reușit, în fine, să câștige un meci în trei seturi la această ediție a AO: 7-6, 6-2, 6-3 cu Guido Pella.

Îți place?
Susține Treizecizero
Sprijinul tău e esențial ca să putem produce acest conținut. Susține-ne pentru un jurnalism de sport cât mai relevant și valoros!
Prin cont bancar:

IBAN RO51RNCB0079145659320001

Asociația Lideri în Mișcare,

Banca Comercială Română

Treizecizero.ro Abonează-te la 30-0+
Cele mai noi