Novak Djokovic îi oprește seria lui Dominic Thiem, se califică în a treia finală la Madrid!

Radu Marina | 11 mai 2019

Acest rezultat îl duce pe Djokovic în a 48-a finală Masters a carierei și a 107-a la total. Campion în 2011 și 2016 (nu a pierdut nicio finală la Madrid), Djokovic va încerca în finala de mâine să egaleze recordul stabilit de Rafael Nadal în ceea ce privește titlurile Masters (33).

Novak Djokovic se califică în a treia finală a carierei la Madrid, după victoria, 7-6 (2), 7-6 (4), obținută în fața lui Dominic Thiem, finalistul ultimelor două ediții. Cu doar trei meciuri jucate la acest turneu (în sferturi a beneficiat de abandonul lui Marin Cilic), sârbul merge în a doua sa finală din acest sezon, după cea câștigată în Australia, învingându-l pe cel mai în formă jucător al momentului pe zgură, care reușise să lege o serie de opt meciuri fără înfrângere.

Acest rezultat îl duce pe Djokovic în a 48-a finală Masters a carierei și a 107-a la total. Campion în 2011 și 2016 (nu a pierdut nicio finală la Madrid), Djokovic va încerca în finala de mâine să egaleze recordul stabilit de Rafael Nadal în ceea ce privește titlurile Masters (33).

Dominic Thiem n-a putut repeta isprava de ieri, deși n-a fost prea departe de a duce meciul într-un decisiv – unde totul ar fi fost posibil. N-a putut repeta nici performanța din ultimii doi ani, dar asta nu schimbă prea mult lucrurile în perspectiva Roland Garros, acolo unde e așteptat să avanseze spre fazele finale, la fel ca în ultimii doi ani.

Spre deosebire de meciul cu Federer, unde a câștigat mult prin defensivă și contraatac, acum contra lui Djokovic, Domi a venit cu un plan complet diferit: injecții de forță și o agresivitate sporită. Obiectivul a fost, desigur, scurtarea cu orice preț a raliurilor și deținerea controlului în schimburi, astfel încât să nu cadă în capcana lui Djokovic, care se simte ca peștele în apă atunci când schimbul se prelungește.

Deși este cea mai potrivită tactică în fața lui Djokovic – mai ales când ai un întreg arsenal de arme –, asta nu îți garantează neapărat și succesul. Pentru că Djokovic e Djokovic și are experiența, dar mai ales valoarea necesară pentru a-și face loc în astfel de situații, când arunci cu tot ce ai mai bun înspre el. Iar primul set este o dovadă în acest sens: Thiem și-a putut impune tenisul agresiv în fața sarbului, dar Djokovic a avut grijă să nu piardă contactul cu el; l-a lăsat să stabilească ritmul partidei, dar l-a ținut sub control și a plusat doar atunci când situația a cerut-o.

Au fost, în primul set, trei mari momente care l-ar fi putut pune pe Thiem în avantaj, dar de fiecare dată Djokovic s-a ridicat deasupra. Primul a fost break-ul de la 1-1 și desprinderea la 3-1, de care n-a putut profita tocmai pentru că Djokovic a făcut un game de retur monstruos la 2-3. Al doilea a fost la 4-4, când Thiem a avut două mingi de break consecutive – acesta a fost, de altfel, cel mai tensionat moment al partidei atât prin prisma presiunii scorului, dar și a faptului că Djokovic a fost avertizat de două ori consecutiv (în același game) pe motiv că depășește timpul la serviciu și nu i s-a permis să servească cu primul serviciu la minge de break. Nu l-a afectat însă prea mult: a ieșit cu bine și de data asta, a salvat mingile de break în stilul propriu, fiind capabil să absoarbă forța venită dinspre Thiem și să o redirecționeze spre lateralele terenului, și a trecut în față.

Și, în fine, al treilea moment-cheie a fost în tiebreak, unde Thiem a pornit cu un mini-break, a avut șansa de a se desprinde la 2-0, dar a pierdut următoarele cinci puncte la rând – atât din cauza unor decizii complet neinspirate (a încercat trei scurte la rând, toate ratate), cât mai ales a lui Djokovic, care și-a pus defensiva la treabă și a fost, din nou, impresionant prin modul în care a reușit să se agațe și să transforme apărarea în atac.

Astfel de momente au tot continuat pe parcursul setului doi, unde Thiem a avut șansa de a-i face break lui Djokovic în aproape fiecare game de serviciu. În final l-a reușit la 3-2, a urcat la 4-2, dar nu pentru mult timp. Jocul fulgerător i-a adus break-ul, și tot el i l-a luat înapoi, urmare a erorilor neforțate și a faptului că a vrut prea mult de la unele lovituri – explicabil până la un punct, dat fiind defensiva stelară a sârbului. De altfel, după această egalare, meciul a curs doar în direcția lui Nole, care a presat, a insistat să joace mai des spre reverul austriacului, l-a forțat să pluseze, și în final avea să fie recompensat.

Pentru al doilea titlu din acest an, care ar însemna totodată și o consolidare a statutului de lider, Djokovic va trebui să treacă de Rafael Nadal sau Stefanos Tsitsipas. Cu Tsitsipas s-a întâlnit o singură dată, fiind învins de grec anul trecut la Montreal. Cu Rafa Nadal în schimb, are o istorie complicată și, firește, de excepție: ar putea fi a 54-a întâlnire (28-25 pentru Nole la întâlnirile directe), ultimul meci fiind câștigat categoric de sârb chiar anul acesta la Melbourne. Pe zgură însă, Nadal îl conduce pe Djokovic cu 17-6 la meciurile directe, ultima victorie a sârbului în fața lui Rafa venind în 2016, la Roma, în sferturi.


Pregătește-te pentru Roland Garros! Viață de Slam, tricou de Slam!

Ne începem anul cu nopțile trăite pe ora de Melbourne, ne trăim primăvara fremătând pe zgura de la Paris, ne organizăm vara în jurul tenisului pe iarba de la Londra și ne începem toamna cu gândul la New York. Ne facem vacanțele și programul în funcție de ele, le iubim și le purtăm peste tot.

Comandă acum un tricou Grand Slam Life din 30-0 Shop!

Îți place?
Susține Treizecizero
Sprijinul tău e esențial ca să putem produce acest conținut. Susține-ne pentru un jurnalism de sport cât mai relevant și valoros!
Prin cont bancar:

IBAN RO51RNCB0079145659320001

Asociația Lideri în Mișcare,

Banca Comercială Română

Treizecizero.ro Abonează-te la 30-0+
Cele mai noi