Naomi Osaka recucerește titlul la US Open, întoarce finala cu Victoria Azarenka pentru al treilea Slam al carierei!

Radu Marina | 12 septembrie 2020

Marii campioni găsesc mereu soluții. Naomi Osaka ajustează la timp, întoarce finala cu Victoria Azarenka și câștigă al treilea Grand Slam al carierei, după cele de la US Open 2018 și Australian Open 2019. Azarenka rămâne cu două titluri de Slam și pierde a treia ei finală la New York.


Naomi Osaka este noua campioană de la US Open, după victoria din finala cu Victoria Azarenka, 1-6, 6-3, 6-3. Este al treilea titlu de Grand Slam din cariera sportivei japoneze, după cele de la US Open 2018 și Australian Open 2019. Azarenka rămâne cu două titluri de Slam și pierde a treia ei finală la New York.

Condusă cu 6-1 și 2-0, Naomi Osaka a câștigat 12 din următoarele 16 game-uri într-o răsturnare spectaculoasă de situație.

***

Simona

Setul perfect al Victoriei Azarenka. Sau reamintirea a ceea Vika e capabilă să facă pe un teren de tenis 

Până la acest meci, Naomi nu întâlnise în turneu nicio jucătoare de profilul Vikăi sau măcar apropiată ei, cu acel tenis închegat, echilibrat, la fel de bun și în defensivă și în atac. Iar acest mic detaliu avea sa conteze mult în dinamica finalei. Osaka jucase fie cu jucătoare agresive, dar ușor de pus în defensivă cu loviturile ei grele, fie jucătoare fără arme speciale, care nu au putut face vreo diferență, la retur, la serviciu, la fileu sau la jocul din teren. A reușit să strălucească pe tot parcursul turneului pentru că i-a mers serviciul, dar și toate combinațiile tip 1-2 (serviciu, forehand câștigător) sau chiar 1-3 (serviciu, forehand/rever în cross, urmat apoi de accelerare remarcabilă) – favorizate, desigur, de stilul de joc al adversarelor. 

Dar când, pentru o vreme, a avut în față o Vika în formă maximă (încredere, fizic, moral), care a venit pregătită tactic impecabil, returnând lung și mereu în picioare, schimbând direcțiile rapid și având curajul de a face pasul în față pentru a prelua inițiativa și a impune ritmul, Osaka s-a panicat. Brațul a devenit mai încordat, loviturile, mai rigide, jocul de picioare, inexistent. Nimic nu i-a mai ieșit. A fost copleșită de precizia și consistența arătate de Vika, a fost dominată la toate capitolele și a văzut, la rându-i, cum se simt multe dintre adversarele ei. Pentru că, de fapt, Vika a reușit, timp de un set și două game-uri din al doilea, să facă ceea Osaka le face, de regulă, adversarelor ei: le sufocă prin lungime și agresivitate, le lasă fără soluții și nu le oferă timp pentru repliere. 

Vika e o sportivă atipică; deși are fizicul unei jucătoare care ar putea să-și zboare adversarele de pe teren prin forță, ea își macină oponenta și în atac și în apărare, o plimbă pe tot terenul și se folosește de tot terenul pentru a-și impune jocul. Schimbă direcțiile cu o rapiditate fantastică și are o capacitate fantastică de a trece din apărare în atac. E un tenis care a dus-o pe locul 1 mondial, care i-a adus două titluri de Grand Slam și care a făcut-o să fie, din nou, prezentă într-o finală de Slam după șapte ani. E un tenis complex și spectaculos pe care l-am văzut în toată splendoarea lui timp de un set în această finală. 

Campionii mereu găsesc soluții. Cum a întors Naomi Osaka setul doi și mai apoi finala

La 1-6, 0-2 totul părea pierdut pentru Naomi. Dar, deși puțini ar fi crezut într-o revenire, de la 0-2 în setul secund (game în care Azarenka a avut chiar și o minge de 3-0), japoneza a început să facă primele ajustări: a schimbat planul de joc și a început să lovească doar pe mijlocul terenului, să închidă unghiurile și să stea cu tactica asta vreme îndelungată. 

Schimbarea aceasta de plan a avut două mari efecte: (1) a făcut posibilă recăpătarea încrederii în lovituri, jucând lung, mai mult la siguranță, fără a-și asuma neapărat niște riscuri, și (2) nu i-a mai permis Vikăi să creeze atât de des acel “V”, care i-a dat mari bătăi de cap japonezei în primul set, fiind plimbată stânga-dreapta cu o nonșalanță uluitoare. Și mai trebuie adăugat un aspect care a înclinat balanța: de pe la mijlocul setului doi, forehandul Victoriei și-a pierdut din greutate, din lungime și mai apoi din precizie, sfârșind prin a pierde aproape toate duelurile forehand – forehand cu Osaka.  

Când Osaka a început să aplice acest plan, Vika a făcut câțiva pași în spate, a pierdut controlul și a devenit ușor ezitantă, suficient cât japoneza să preia inițiativa în meci. De altfel, Naomi a avut nevoie doar de câteva game-uri adunate, ca întreg jocul ei să se pună în funcțiune – iar când loviturile au început să se lege n-a mai putut fi oprită. A lovit câștigător din alergare, de la 2 metri depărtare de baseline, din interiorul terenului și a avut grijă să nu mai cedeze niciun moment controlul. Pentru că de fapt, cheia acestei finale a fost despre control: cea care a reușit prima să preia inițiativa, să dețină controlul și să impună ritmul a făcut diferența în majoritatea timpului. 

Și a fost și despre un control al emoțiilor. Era foarte ușor ca la 1-6, 0-2 Naomi să clacheze; toate condițiile erau îndeplinite: scorul era în defavoarea ei clar, jocul ei nu mergea, iar Azarenka era pe un val uriaș de încredere. N-a făcut-o însă. A rămas în picioare și nu s-a cantonat în acel joc ezitant arătat timp de un set. A schimbat din mers, a ajustat, a căutat soluții și s-a cățărat înapoi în finală. A făcut ceea ce fac întotdeauna marii campioni: a găsit o cale de a câștiga. 

*

La numai 22 de ani, și cu un joc încă departe de a-și fi atins potențialul maxim, Osaka se profilează drept una dintre jucătoarele cu potențial de a-și trece numele, în viitor, printre jucătoarele cu un palmares foarte bogat.

În ciuda înfrângerii, pentru Azarenka rămâne un turneu memorabil, în care a eliminat mai multe jucătoare de top și a readus aminte de perioada de vârf a carierei sale. Înainte de venirea la NY pentru dubla Cincy-US Open, Azarenka nu mai câștigase un meci în circuit de un an.

Osaka urcă pe locul 3 de săptămâna viitoare, în vreme ce Azarenka face un salt remarcabil, până pe locul 14 în lume.

Noul clasament WTA: 1. Ashleigh Barty 2. Simona Halep 3. Naomi Osaka (+6), 4. Karolina Pliskova, 5. Sofia Kenin, 6. Elina Svitolina, 7. Bianca Andreescu, 8. Kiki Bertens, 9. Serena Williams, 10. Belinda Bencic.


Îți place?
Cele mai noi

“Mai e mult până departe, însă ori de câte ori Simona are o apariție atât de revigorantă precum cea arătată în momentele cheie la Roma, știi că lucruri bune urmează să se întâmple."

https://t.co/GCcIl3FlsO