Monica Niculescu a încercat totul, a reușit multe, dar Karolina Pliskova nu s-a lăsat înduplecată

La început de meci, amatorii de statistică păreau optimiști (cu ochii în telefon), la gândul că, în precedentele două întâlniri directe, Pliskova i-a luat Monicăi – în total – doar șase game-uri. Dar din 2014, când Moni câștiga la New Haven, 6-1, 6-1, a trecut multă vreme; Pliskova se găsește acum într-o perioadă mai bună, iar zilele astea traversează o formă care-ți amintesc că a fost, în prima parte a anului trecut, pe locul șapte mondial.

Chiar și așa, începutul de meci promitea multe. Monica, cu jocul ei atipic, a pornit bine, iar adversara a căutat în primele jocuri să înțeleagă efectele, lungimile și vitezele mingilor primite înapoi. Hotărâtă, Niculescu a profitat de momentul de rătăcire al Pliskovei, a adunat greșelile adversarei și a făcut break în chiar primul game. Apoi, cu lecția bine făcută, s-a grăbit la 2-0 și a încearcat imediat desprinderea: două mingi de break pentru 3-0.

Până aici, Pliskova – o mașină de lovituri direct câștigătoare – nu a reușit niciun punct direct și pare dezechilibrată. Însă cehoaica, numai ea știe cum, a reușit să-și țină serviciul și a rămas în set. De fapt, de aici a început cu adevărat meciul, de-acum încolo ambele jucătoare au ajuns pe teren.

Pliskova s-a scuturat rapid de jocul ei împrăștiat din primele minute, s-a liniștit și a început să găsească, pe lângă încredere, și timing. Or, când joci cu o adversară care nu-ți dă două mingi la fel, care te mișcă mai mult înainte și înapoi decât de la stânga la dreapta, timingul e decisiv. Și dacă până acum cehoaica a pierdut duelurile și pe backhand, dar mai ales pe forehand, de aici încolo s-a așezat mai bine la minge și a mutat jocul în termenii ei: puncte mai scurte, pe care le-a controlat imediat după serviciu sau retur. Apoi, folosindu-se foarte bine de reverul plat al Monicăi, care îi venea înapoi cu o viteză tocmai bună, Pliskova a început să facă cu mai mare ușurință puncte câștigătoare, a egelat la trei, făcându-și loc în meci.

La conferința de presă de după joc, Monica a spus că tocmai serviciul și returul Pliskovei i-au pus cele mai mari probleme: “Cred că a servit foarte bine, poate chiar mai bine decât ieri. Iar eu am servit mai slab decât ieri. N-am prea găsit prima minge, iar pe a doua a intrat un metru și jumătate în teren și m-a atacat foarte bine. Asta a făcut-o să intre bine în fiecare schimb, iar eu a trebuit să alerg și mai mult doar să rămân în schimburi. Practic, fără primul serviciu n-am reușit să fac puncte ușoare și a trebuit să lupt foarte mult pentru fiecare punct. N-am dat și eu un as…”, a spus, ușor obosită, Monica.

Tot oboseala a împiedicat-o să intre la dublu: “Sunt destul de obosită, sper să înțeleagă lumea. Pentru mine a fost mai greu decât pentru Pliskova, care nu aleargă la fel de mult, care adună multe puncte rapid, cu serviciul. Am discutat împreună și am decis că asta (Andreea Mitu/Raluca Olaru n.a.) e cea mai bună echipă. Fetele sunt fresh, s-au antrenat foarte bine la dublu.”

Monica spera ca și Pliskova să fie ostenită, dar tot ea spunea că cehoaica i se pare într-o formă fizică foarte bună, și serviciul a ajutat-o să-și conserve energia.

În schimb, pe Monica, tocmai serviciul a costat-o multă energia. În game-ul zece, când a servit să rămână în primul set, prima minge a părăsit-o cu totul, și Pliskova nu s-a lăsat invitată: a intrat în teren, a făcut câteva retururi câștigătoare și a închis la 6-4.

Monica a început din nou bine, a avut mingi de break în primele două game-uri de serviciu ale Pliskovei, dar cehoaica a salvat de fiecare dată cu serviciul. Nu au fost mingi violente, mai degrabă apăsate. În spatele serviciului, Pliskova a reușit să construiască mai simplu, lovind tare, dar cu marjă de eroare.

Pentru Monica, jocul a devenit greu. Punctele excepționale au rămas ale ei (și ce puncte!), dar punctele astea sunt, de cele mai multe ori, excepții. Cu jocul ei solid, cu loviturile apăsate, pline, Pliskova a reușit să treacă în față.

La set și 4-2, Monica alerga după un tren care a plecat deja din gară și a prins ceva viteză. Bineînțeles, Monica a încercat: s-a agățat cu o mână de bară (0-15), a pus un picior pe scară (0-30) și, chiar dacă Pliskova a îmbrâncit-o înapoi (15-30), Monica a forțat ușa și s-a urcat înapoi în set.

De la 4-6 și 2-4, Niculescu a oferit sălii cele mai bune momente de tenis din cele două zile, a adunat rapid patru game-uri consecutive și a egalat la seturi când toată lumea se pregătea deja de dublu.

Din păcate pentru ea, Pliskova nu s-a lăsat descurajată și, la prima ocazie de break, s-a și desprins la 3-1. Din nou returul lovit din teren, apăsat; din nou urcările în teren, la adăpostul returului. Din nou a pus stăpânire pe meci.

Monica a încercat să se lanseze iar în urmărire, și-a făcut rost de două mingi de rebreak, s-a agățat cum a putut, dar la un moment dat a trebuit să-și ia piciorul din prag. Pliskova a închis ușa și a tras zăvorul, ca să fie sigură.

„Îmi pare rău că n-am adus punctul, dar nu-s dezamăgită. Ne-am propus să dăm totul pe teren și cred că asta am făcut”, spunea Monica înaintea meciului de dublu, când partida era încă a oricui.