Jocul, fizicul, mentalul, atitudinea. Ce e bine, ce e mai puțin bine după revenirea pe teren a Simonei Halep 

Camelia Butuligă | 9 ianuarie 2019

România mea preferată este cea care se trezește cu noaptea în cap ca să curețe trotuarul de zăpadă și să vadă meciurile Simonei din Australia. Puncte în plus dacă le face pe amândouă în același timp. Așadar, Simona a jucat în sfârșit primul ei meci oficial după o veșnicie și o hernie. Dincolo de victoria […]

România mea preferată este cea care se trezește cu noaptea în cap ca să curețe trotuarul de zăpadă și să vadă meciurile Simonei din Australia. Puncte în plus dacă le face pe amândouă în același timp.

Așadar, Simona a jucat în sfârșit primul ei meci oficial după o veșnicie și o hernie. Dincolo de victoria (meritată) a lui Ashley Barty cu 6-4, 6-4, meciul a servit ca o luare de puls mult așteptată și ne-a dat câteva răspunsuri la niște întrebări chinuitoare. Cum e fizic Simona? Dar psihic? Va mai ști să dea în minge fără Darren lângă ea? Cu ce va fi îmbrăcată? Răspunsurile pe scurt ar fi: „bine”, „un pic ruginită”, „da” și „croitoresele din China s-au descurcat parcă mai bine anul trecut, eh?”

Lăsând la o parte glumele la adresa kitului optzecist al Nike pentru AO, iată ce am observat din primul meci al Simonei Halep pe pământ australian.

1. Fizic. E mai subțire. Cele șase săptămâni în care nu a făcut sală nu aveau cum să nu lase urme în masa musculară. Se vede mai ales la nivelul coapselor și brațelor, unde Simona era puternic definită. Deplasarea mi se pare însă la fel de bună ca de obicei, iar anduranța a părut și ea la nivel ridicat.

2. Jocul. Cu excepția serviciului, care a fost aproape tot timpul la nivel ridicat, au fost oscilații destul de mari la nivelul execuției loviturilor. Acestea pot avea un complex de motive: atât lipsa competiției (Simona e o jucătoare de ritm, care are nevoie de acumulare) cât și fizic. Reverul în lung de linie nu prea a mers azi, Simona încercand câteva execuții care n-au găsit terenul. Această lovitură, mai ales din deplasare, este una din cele mai pretențioase, necesitând un timing impecabil și o forță mare a jumătății inferioare a corpului. Dreapta a avut și ea oscilații, mai ales adâncimea – Simona este periculoasă nu neapărat prin forța loviturii, ci prin adâncimea și spinul ei, fiind capabilă să împingă foarte mult adversarele în spate cu efectul pe care îl pune pe minge. Nu am văzut în acest meci decât câteva din acele celebre forehanduri ale Simonei care se curbează brusc înainte de a cădea cu câțiva centimetri lângă tușă, înghesuind adversara.

Previzibil, construcția punctului nu a fost nici ea atât de bine închegată cum știm. Unul dintre punctele ei forte, secvența și plasamentul loviturilor creau spații și scoteau adversara din poziție. Azi a lipsit pe alocuri limpezimea construcției, iar când aceasta a existat, Barty a contracarat și ea prin execuții de nivel ridicat.

Un aspect interesant de notat au fost venirile la fileu, mai multe decât de obicei. Barty, o jucătoare foarte îndemânatică și dublistă redutabilă, a găsit deseori passinguri și loburi câștigătoare, însă Simona nu s-a lăsat intimidată, continuând să avanseze. Mi se pare o o tactică interesantă – să fie aceasta o nouă rezoluție pentru jocul din anul acesta? Dacă da, mă bucur. Cu condiția să își aleagă judicios momentele în care urcă și mai ales să aibă un plan foarte clar pentru a doua lovitură, dacă mingea i se întoarce de dincolo de fileu.

3. Mental. Aici s-a văzut din nou pauza lungă. Eu greu sa reintri în modul „prădător” și să sari fatal la jugulară cum prinzi miros de breakpoint. Instinctul acesta se păstrează viu prin exercițiul meciurilor câștigate, iar Simona nu are acest lux acum. Este poate cea mai dificilă problemă a ei acum, dar și cea mai urgentă: regăsirea „răutății” competitive, aceea limpezime nemiloasă care se activează la momentele cruciale de scor și găsește viteza în plus necesară. Barty, aflată într-un ritm bun de victorii, a schimbat cu ușurință vitezele, accelerând când avea nevoie, fie cu servicii excelente, fie cu defensivă presantă, fie cu retururi oportuniste.

4. Atitudinea. Una din prioritățile ei declarate anul acesta este continuarea îmbunătățirilor aduse anul trecut atitudinii. Din acest punct de vedere, Simona nu are prea multe să își reproșeze în acest meci: a fost prezentă, a stat pe teren de la început până la sfârșit, a insistat, a alergat și să agățat de fiecare minge. A recuperat două din cele patru breakuri făcute de Barty și a avut nu mai puțin de 11 mingi de break. A căutat constant să se pună în poziții avantajoase și a reușit, dar nu până la capăt. Procentul de conversie a mingilor de break (2/11), alaturi de numărul prea mare de neforțate (22) au fost cele două chei ale meciului.

Unde ne lasă această primă tentativă competițională? În mod clar, Simona ar fi avut nevoie de mai multe meciuri înainte de Australian Open. Chiar și un decisiv ar fi fost bun și poate dacă Simona reușea să ceară un al treilea set, ar fi forțat și o victorie. Barty a fost însă foarte eficientă când a venit vorba să închidă culoarele: a declarat în interviul de după meci că a învățat din meciurile pierdute drastic la Montreal și Cincinnati contra Simonei anul trecut.

Nu ne rămâne decât să sperăm într-o tragere care să-i dea posibilitatea Simonei să intre ușor-ușor in turneu la Australian Open. Ar fi cazul să aibă și ea un tablou mai prietenos la un Slam, după câte trageri de groază a avut de-a lungul carierei. Dar chiar și cu adversare abordabile, primele tururi vor fi foarte spinoase, în primul rand pentru că sunt primele și Simona are mereu emoții mari până apucă să intre în turneu. Cu atât mai mult acum, că nu și-a găsit ritmul și instinctul de killer. Iar adversarele ei vor ști acest lucru și vor juca probabil cu mai mult aplomb și încredere. Pe de altă parte, am văzut-o în acest meci enervată (nu atât cât să se autodistrugă, doar cât să fumege un pic) și sper că această înfrângere i-a activat acel foc din măruntaie care au ținut-o în top atâta timp. Să vedem dacă va fi destul cât s-o treacă de prima săptămână la Melbourne, căci la ora asta, zburăm cu toții doar cu ambiția ei drept radar, de la meci la meci.

Simona: „Nu am avut dureri, dar să vedem cum mă trezesc mâine dimineață. Australian Open? Să vedem”

Iată ce a spus Simona la conferință, via WTA Insider:

„A fost un meci bun, am jucat bine, dar nu am avut inspirație la câteva momente importante. Ea a jucat bine, mai ales cu reverul tăiat, a meritat victoria. Și eu am fost aproape, am avut atâtea șanse de break, dar nu le-am putut fructifica. Încă nu am ritm. Ea are cred zece meciuri în plus față de mine în acest an, a fost mai bine pregătită. Condițiile au fost dificile, a bătut vântul și nu am putut simți mingea de multe ori, dar au fost aceleași condiții pentru amândouă.”

„Nu am avut deloc dureri, sunt foarte bucuroasă, e un semn bun. Acum voi face recuperare și să vedem cum mă trezesc mâine dimineață, pentru că e foarte important.”

„Am luat o pauză mai lungă în intersezon, mi-am asumat acest risc pentru că aveam nevoie de o pauză, atât fizic, cât și mental. Nu pot să mă aștept să joc la cei mai înalt nivel la ora asta pentru că nu am suficiente meciuri. Dar jocul e acolo, trebuie doar sa cred în mine.”

„E greu să prezic că voi ajunge departe la AO, fără meciuri, fără suficientă pregătire. Condițiile meteo, căldura nu sunt ușor de suportat. Voi merge și voi încerca să joc mai bine decât azi și vom vedea.”

 

Foto: Jimmy48Photography

*

Îți dorești un cadou inspirat de cea mai populară jucătoare din lume? Dacă da – fie pentru tine, fie pentru cineva drag – alege-ți din 30-0 Shop un album foto dedicat Simonei, revista Simona. Povestea Primului Slam sau unul dintre tricourile pe care Simona le-a inspirat pe 30-0 (acesta sau acesta). 

Îți place?
Susține Treizecizero
Sprijinul tău e esențial ca să putem produce acest conținut. Susține-ne pentru un jurnalism de sport cât mai relevant și valoros!
Prin cont bancar:

IBAN RO51RNCB0079145659320001

Asociația Lideri în Mișcare,

Banca Comercială Română

Treizecizero.ro Abonează-te la 30-0+
Cele mai noi