Irina Begu salvează o minge de meci, trece de Puig și deschide întâlnirea de Fed Cup cu Germania mai devreme: urmează Kerber

Irina Begu n-a avut una dintre zilele ei bune. A intrat pe teren apatică, iar la una dintre sesiunile de on-court cu Artemon Apostu Efremov s-a plâns că “e unul dintre cele mai slabe meciuri de…”, lăsând suspendat verdictul. Câteva zeci de minute mai târziu, tot ea era cea care își întindea mâinile un pic perplexă, neînțelegând cum a putut să scoată la capăt acest meci. Dar a făcut-o, iar acum va juca în sferturi cu numărul 2 mondial, Angelique Kerber. După Miami, e al doilea turneu la rând în care Irina joacă patru meciuri, lucru bun, pentru că avea nevoie de meciuri și de victorii, în urma unui start de an frustrant. A mai obținut una, după cele cu Garcia și Mattek-Sands.

În ciuda limbajului negativ al corpului, în ciuda jocului care nu i-a dat mereu motive de satisfacție, Irina n-a încetat să încerce și să se agațe de meci. Loviturile nu i-au ieșit în momente în care avea nevoie, ritmul a lipsit, jocul a nemulțumit-o pe bună dreptate. Iar crisparea cu care a intrat s-a acumulat și s-a prefăcut în frustrare. Dar, pe măsură ce seara a avansat, iar Irina a apucat să se convingă că, deși nu joacă grozav, e încă în meci, situația s-a întors până la urmă în favoarea ei: 1-6, 6-2, 7-6 (4).

Primul set s-a dus repede, cu o Irina prea timidă, contribuind generos la cauza Monicăi Puig. A ajutat-o cu multe neforțate și cu un joc anemic. Primele semne de trezire au venit la 0-5, când a închis un game la zero cu câteva lovituri câștigătoare nonșalante. Dar nu pe fiecare zi e posibilă o revenire de la acest scor, așa că Puig a servit setul de deschidere.

Dacă e vreun avantaj într-un set pierdut repede și clar, acela e că nu te solicită prea mult fizic. Dacă privești lucrurile din perspectiva asta și accepți momentul prost fără riscul unei implozii, un astfel de set poate fi întors cu aceeași monedă. E exact ce a făcut și Irina. După un hold într-un game lung la 2-2, Irina a discutat cu Artemon, care i-a deschis un pic perspectivele, încercând să-i înlăture motivele de stres: “Respiră pe fiecare lovitură. Nu te mai gândi la nimic altceva, gândește-te doar la minge. Dacă o vei putea convinge și pe ea aici, că vrei să joci cu ea, atunci o să aibă mari probleme. Tu ții totul în tine acum. Nu trebuie să ne convingi pe noi de nimic, nu trebuie să convingi pe nimeni”.

Irina s-a mai relaxat în consecință și a făcut cu ușurință break-ul pentru 4-2, iar setul secund era dintr-o dată dezechilibrat. Acum era Puig cea care părea speriată. Odată depășit începutul prost, Begu arăta ca jucătoarea mai balansată, mai sigură, aflată în controlul meciului.

După câte un set bun de căciulă, ambele au coborât simultan nivelul în prima parte a decisivului. Problemele și greșelile Irinei au reapărut, la fel ca și discursul lui Arti, care a sesizat că, într-o astfel de zi, meciul poate fi câștigat mai degrabă cu voința și cu încăpățânarea: “E cel mai prost meci … Așa, și? Ce vrei să faci? Dacă stai și te plângi, ce rezolvi? Acum o jumătate de oră, lucrurile arătau mult mai rău, și totuși, ești acum într-o situație mai bună. Luptă fiecare punct, mori cu ea de gât. Și ei îi e frică!”

Era 3-2 și Puig urma la serviciu pentru o potențială desprindere. A ajutat mult ca Irina să conștientizeze că nu e în pericol, că linia de final e încă departe și nu e cazul de panică. Sfaturile au avut iar efect; și încă o dată a apărut senzația că Irina poate fugi ușor cu jocul, dacă-și adună la un loc toată forța. Dar inconstanța a fost trăsătura principală a acestui meci, iar Irina, autoarea unui game prost la 4-4, s-a trezit în situația de a privi către o minge de meci, deși avusese două mingi de break.

Dar Puig a fost mai crispată în acele momente decât fusese românca în tot meciul. A servit trei duble greșeli în următoarele patru puncte, Irina a adăugat două revere câștigătoare în lung de linie, unul după altul, iar meciul era iar în viață. Alt schimb de break-uri, de data asta completat de o scurtă impecabilă reușită de Begu, și ne găseam cu toții în tiebreak.

Poți să fii oscilantă o seară întreagă, dar dacă tot ai ajuns aici, ai putea foarte bine să și joci – probabil și-a zis Irina la acel moment. Care are meritul de a mai fi găsit în ea resurse pentru fix câteva minute de tenis alert, compact, convingător și agresiv. Și i-a fost suficient ca să treacă linia de sosire. Agresivă, și-a făcut punctele și a forțat greșelile, în vreme ce Monica se panicase de-a dreptul. Jocul portoricanei s-a prăbușit cu totul atunci când a contat mai mult, ceea ce i-a trecut în umbră momentele de sclipire din restul serii.

Într-un final, Irina s-a impus adunând fix cu un punct mai mult decât adversara ei. A câștigat însă pentru că s-a împăcat cu ea și a acceptat că nu e nimic dramatic și rușinos să ai zi proastă, mai ales într-o săptămână în care are scuze pentru încărcătura inutilă primită din senin. Genul acesta de acceptare presupune că nu abandonezi lupta și te lași bătut pe motiv că nu-ți merge jocul, ci-ți sufleci mânecile și lucrezi cu ce ai la dispoziție în momentul respectiv. Acel “nu trebuie să impresionezi pe nimeni” a fost util, pentru că a eliberat-o de orice presiune o fi apăsat-o încă din startul meciului. Nu i-a ieșit mereu, dar a ieșit atunci când a trebuit. Și după criteriile lui Rafa Nadal, o victorie când nu joci tenisul tău cel mai bun e printre acelea prețioase.

Al doilea 7-6 în decisiv în trei meciuri la Charleston, iar Irina e-n sferturi, unde are un alt tip de meci. Pe central, contra numărului 2 mondial Angelique Kerber, un preview pentru meciul de Fed Cup de la Cluj de peste câteva zile, unde în mod normal cele două se vor reîntâlni.

Angie este jucătoarea anului până acum și a reușit multe lucruri spectaculoase de la ultimul ei meci cu Irina, dar dacă jucătoarea noastră reușește să-și păstreze propria-i percepție asupra lui Kerber, atunci șansele ei sunt bune. Adică să nu joace contra clasamentului, ci împotriva acelei adversare cu care a făcut câteva meciuri excelente anul trecut, cu care se simte bine pe teren.  Și-s semne că așa privește meciul Irina; pe teren, după victoria cu Puig, a spus că adoră să joace cu Kerber: „“Ne știm foarte bine, mă simt bine să joc contra ei și cu siguranță va fi un meci interesant„.

În 2015, Irina a bătut-o pe Angie la Australian Open, apoi cele două au făcut un meci foarte frumos la Charleston, de asemenea în sferturi; românca a avut șansele ei, dar s-a înclinat în două tiebreak-uri. A revenit însă și a bătut-o clar pe Kerber la Roma, 6-3, 6-3. Germanca e una dintre jucătoarele de top cu care Begu chiar se simte bine, așa că n-ar fi de mirare dacă o vom vedea jucând un cu totul alt tenis contra ei față de azi. Asta, cu condiția să se refacă repede; are puține ore de pauză, pentru că meciul e pus de la ora 20:00, ora României.

Dacă, însă, se va reface, Irina are în față ocazia unuia dintre acele meciuri care-ți poate întoarce cu totul sezonul. Într-atât de repede se pot schimba lucrurile în tenis.