Irina Bara câștigă finala calificărilor, avansează în premieră pe tabloul principal la Roland Garros. Despre pașii mici, dar siguri ai Irinei, încredere și confirmări

Radu Marina | 25 septembrie 2020

Este pentru prima dată în cariera Irinei când se califică pe un tablou principal la un Grand Slam, o realizare care vine la a 12-a încercare.

Roland Garros este oferit de

Ai o nouă ofertă grozavă în Shop – valabilă PÂNĂ LA ORA PRIMULUI MECI DE LA ROLAND GARROS: 50 LA SUTĂ DISCOUNT LA TOATE MODELELE ȘI BUNDLE-URILE DE SOCKS.

Ca să beneficiezi de reducere, folosește codul de voucher: STRUGURI
Comandă acum!

Într-un meci oprit de două ori din cauza ploii, Irina Bara reușește una dintre cele mai importante victorii ale carierei, după 6-2, 7-6 cu Richel Hogenkamp în finala calificărilor de la Roland Garros. Este pentru prima dată în cariera Irinei când se califică pe un tablou principal la un Grand Slam, o realizare care vine la a 12-a încercare.

Ajunsă în main draw-ul Roland Garros după trei victorii în calificări fără set pierdut, Irina confirmă forma bună pe care o traversează, ea ajungând la Paris după o finală jucată la Cagnes-Sur-Mer (ITF, 80K). În primul tur de calificări, Bara a trecut de croata Tereza Mrdeza (6-2, 6-2), apoi a eliminat-o pe Harriet Dart (7-5, 6-2) în turul următor, cea care a învins-o pe Mihaela Buzărnescu în primul tur. Ca astăzi, în finala calificărilor, să o depășească pe Richel Hogenkamp, într-un meci greu, în care a salvat o minge de set la 5-6 și a revenit în tiebreak-ul setului doi de la 2-4 la 7-4. 

Până să revină, Irina a avut de gestionat o situație complicată, meciul fiind întrerupt a doua oară din cauza ploii la 5-4, 30-30. La revenirea pe teren, Irina și-a procurat o minge de meci, salvată însă impecabil de olandeză – iar de aici nivelul ei a scăzut suficient de mult încât să se vadă egalată, condusă și aproape dusă în decisiv. N-a permis însă asta, s-a redresat rapid și a reușit să închidă socotelile înainte ca lucrurile să se complice inutil. 

Simona

Astfel, după 11 încercări eșuate de a trece de calificări într-un Slam, Irina reușește să își asigure mult doritul loc pe tabloul principal al unui Grand Slam. Un drum greu și complicat, dar cumva asemănător carierei ei. O carieră în care a muncit, a crezut și a avut răbdare mereu, chiar dacă multe lucruri n-au venit tocmai ușor pentru ea. 

Irina Bara este, de fapt, o jucătoare care a evoluat cu pași mici și în propriul său ritm. A crescut treptat, și-a îmbunătățit jocul constant și a devenit o jucătoare mai bună de la an la an. Nu a fost ușor, nu i-a fost ușor și nu îi va fi ușor, pentru că nu de puține ori a părut și pare foarte vulnerabilă în fața  unor jucătoare agresive, care ajung să lovească prin ea. Dar și la acest capitol a crescut mult în ultimul an: și-a îmbunătățit și mai mult deplasarea și jocul de contraatac, astfel încât să se poată folosi de forța adversarelor, de a absorbi forța și de a o folosi în favoarea ei. 

Într-un circuit dominat de jucătoare masive, înalte și foarte puternice, e foarte important pentru o jucătoare fără niște date fizice impresionante ca Irina să știe ce să facă cu forța pe care adversara o generează. 

Pe zgură, Irina se simte cel mai bine și această suprafață îi pune cel mai mult jocul în valoare, ceea ce explică rezultatele bune obținute pe suprafața roșie. Precum și faptul că prima ei calificare pe un tabloul principal la un turneu de Grand Slam a venit la Roland Garros. Asta pentru că pe zgură contează mult cum te deplasezi, cât de mobil ești, cât de repede te adaptezi sau cum te așezi la minge – iar ea excelează la fiecare dintre aceste aspecte. 

Mai contează, de asemenea, și faptul că pe zgură Irina poate ieși cu ușurință din defensivă; pe o suprafață rapidă ajunge deseori să fie împinsă cu ușurință în spatele liniei de fund, zonă din care nu poate face prea multe, având în vedere că nu are o armă cu care să facă diferența. Pe când pe zgură, cu un simplu slice defensiv reușește să câștige timp, se poate replia și își poate recâștiga poziția în teren. 

Asta nu înseamnă că doar pe zgură poate excela. Zgura i-a adus victorii bune, o să îi aducă în continuare și tot datorită acestei suprafețe a urcat și va mai urca mult în clasament. Dar, în același timp, rezultatele obținute pe această suprafață îi pot aduce confirmări importante – îi pot oferi încredere și siguranță în jocul ei, în loviturile ei, în ceea ce face pe teren, per total. Pentru că uneori e ușor temătoare, alteori are tendința de a se cantona într-un joc prea defensiv, ceea ce îi aduce nesiguranță în execuții. 

Iar apoi poate transfera toate aceste lucruri pozitive și către alte suprafețe. Sunt jucătoare care au făcut asta exemplar; deci se poate, există un drum deja validat și bătătorit. Sara Errani e un bun exemplu în acest sens: o jucătoare tipică de zgură, care a început să câștige mult pe zgură, și a putut să transfere din încrederea și siguranța căpătate pe zgură și către alte suprafețe, ajungând să joace sferturi de finală la Australian Open sau semifinale la US Open. 

Și Irina poate face asta. Victoriile acestea de la Paris fac bine la încredere, la moral și îi vor mai înlătura, cu siguranță, din dubii. Îi vor confirma că merge în direcția potrivită, că are jocul și deplasarea să se bată cu majoritatea jucătoarelor din circuitul WTA și că e capabilă de lucruri frumoase. 

Îți place?
Cele mai noi

Strașnic comeback! Sabalenka a fost condusă cu 6-0, 4-0, iar Sorribes Tormo a avut și minge de 5-0. De acolo, Aryna a câștigat 12 game-uri la rând 😳

O va întâlni pe Jennifer Brady în faza următoare; Azarenka - Sakkari e cealaltă semifinală la Ostrava.

wta@WTA

12 games in a row 🤯

@SabalenkaA defeats Sorribes Tormo, 0-6, 6-4, 6-0.

#jtbankaostravaopen