Înfrângerea Simonei Halep cu Kanepi e încă o dovadă că în tenis match-up-ul și forma de moment bat clasamentul

Camelia Butuligă | 27 august 2018

Anul trecut, la US Open, Kaia Kanepi a ajuns în sferturi (a șasea oară la un Slam). Nu e întâmplător – într-o zi bună, jocul ei este aproape imposibil de contracarat, iar estona tinde să se motiveze excelent la Slamuri. Înfrângerea Simonei a fost determinată de un cumul de factori: match-up dificil, emoțiile primului tur și o zi în care forma adversarei a fost superioară.

US Open este oferit de

„Rezultatul unui meci nu este influențat atât de clasamentul jucătorilor, cât de match-up și de forma de moment”. Cuvintele îi aparțin lui Andy Roddick și datează de la US Open 2016. Formula se poate aplica în întregime tenisului, dar Andy vorbea despre circuitul masculin, unde exemple sunt din belșug: meciul lui Rafa cu Soderling la Roland Garros 2009, sau tot Rafa, cu Rosol, Darcis sau Dustin Brown, toate la Wimbledon, sau Federer – Berdych la US Open 2014, Fed, cu Stakhovsky și Tsonga la Wimbledon, Andy Murray – Mischa Zverev la Australian Open 2017, iar lista poate continua. Cât de mari au fost aceste case și tot s-au împotmolit periodic la Slamuri contra unor jucători cu clasament mult mai slab: stilul adversarilor a fost incomod, armele lor suprapunându-se peste slăbiciunile celor de peste fileu, iar forma din acea zi a fost superioară.

Am mai zis și o repet pentru cei care au dat mai târziu pe tenis: Simona are două tipuri de jucătoare care sunt călcâiul lui Ahile pentru ea. Cele diametral opuse ei, de profil bum-bum (Lucic-Baroni, Sharapova, Ostapenko, Kanepi) și cele identice ca stil cu ea, care se mișcă foarte bine, construiesc punctul și câștigă cu plasamentul mingii mai degrabă decât cu forța (Stephens, Kerber, Wozniacki, Svitolina). Aceste probleme de match-up își vor scoate periodic capul, indiferent pe ce loc va fi Simona. Grupul al doilea e ceva mai ușor de gestionat din simplul motiv că meciurile durează mai mult. Niciuna din adversare nu poate încheia repede schimburile, deci totul se transformă într-o bătălie de anduranță, pe care jucătoarea mai rezistentă fizic (în ultimul timp Simona) o câștigă. Însă cu primul grup, lucrurile sunt mult mai complicate pentru că se termină repede: schimburi scurte, în care adversara lovește decisiv încă de la serviciu/retur. Simona nu are timp să le facă pe fetele alea să joace, nu poate lungi schimburile, împinsă fiind în defensivă încă de la început de loviturile lor monstru.

E o stare de fapt. În tenis fiecare jucător câștigă cu armele lui. Dacă aș fi jucătoare profesionistă, m-aș situa și eu în categoria big hitter – sunt înaltă, solidă și urăsc să alerg. Credeți că aș avea vreo remușcare dacă aș servi cu 190 km/h și aș încheia mai mult de jumătate din schimburi după maxim patru lovituri, cum a reușit Kanepi azi? Nici vorbă. Aș bubui în stânga și în dreapta pentru simplul motiv că pot. Și când prind o zi proastă de nu-mi mai intră bombele și nimeresc peste vreo Sevastova care mă învârte pe tot terenul, cum a nimerit anul trecut Sharapova la US Open? Asta e, n-ai ce face – pierzi, câștigi, jucător te numești. Continui să joci ce funcționează cel mai bine pentru tine. Poți să îmbunătățești aspecte – ca să iau tot exemplul Mariei, cu Hogstedt acum câțiva ani și-a ameliorat semnificativ deplasarea, dar nu s-a transformat în Wozniacki sau Halep. Și nici ele în Sharapova, deși ambele au pus viteză și greutate pe serviciu și loviturile din spate.

Bun, deci Simona a ieșit din primul tur la US Open, fiind învinsă de o adversară cu un stil dificil pentru vreo 90% din circuit, mai ales pe hard – anul trecut, neîntâmplător, estona a făcut sferturi la US Open, al șaselea sfert de Slam din carieră. Kanepi a jucat în transă un set și jumătate și a dat atât de tare în minge că i-a luat Simonei racheta din mână. Retururile i-au nimicit serviciile, iar winnerele au venit de pe ambele flancuri. Dar: deși scorul primului set e clar (6-2), primele cinci gameuri au ajuns toate la 30 egal. Totuși, la punctele cruciale, riscurile lui Kanepi au dat roade și tenisul ei first strike a triumfat.

Primul moment de șovăială al estonei a venit la 3-0 în setul doi, când defensiva ireală a Simonei a obligat-o să lovească niște mingi în plus. Kanepi, negăsindu-se prea des în această situație (să i se întoarcă o minge de mai mult de trei ori??), a greșit niște lovituri ușoare – prima a fost un smash la care și Novak și-ar fi pus mâinile în cap. Acolo i-a scăzut concentrarea, Simona și-a recuperat breakurile pierdute și a egalat pentru prima dată scorul la gameuri. La 4-4 pe propriul serviciu a avut două mingi consecutive de 5-4, dar a jucat-o pe prima prea prudent și apoi Kanepi a sărit la jugulară, cum făcuse tot meciul, reușind breakul.

Dacă e să-i reproșez Simonei ceva, este că n-a reușit să mențină acolo ușa pe care o întredeschisese cu atâtea eforturi. Din păcate, cu acest gen de adversare, oportunitățile sunt puține și trec ca fulgerul (la fel ca loviturile lor). Câteva minute mai târziu, Kanepi servea pentru set și meci și îl închidea cu 6-2, 6-4.

Doare această înfrângere? Doare, cum să nu. Al doilea an la rând ieșire în turul unu la US Open – ca și anul trecut, tot o înfrângere la o adversară cu joc în forță. Anul acesta însă, Simona a făcut un sezon pregătitor american ideal și a venit probabil cu mari speranțe la New York. O înfrângere în turul unu n-are cum să sune bine pentru o jucătoare așa de ambițioasă ca ea. A fost un cumul de factori – match-up prost, emoțiile primului tur și o zi în care forma adversarei a fost mai bună decât a ei. Kanepi a meritat victoria azi – pur și simplu a jucat imparabil și și-a ținut bine cumpătul în setul doi când Simona a recuperat diferența și a pus-o sub presiune.

Se face mult caz de cele 12 ieșiri din primul tur la cele 32 de Slamuri jucate ale Simonei. Ce se trece cu vederea e că șapte dintre aceste ieșiri premature au avut loc înainte de 2013. Da, este prima dată când o favorită unu pierde în primul tur la US Open, dar se omite că nu e prima oară când se întâmplă la un Slam: a pățit-o Graf, a pățit-o și Hingis de două ori și, mai nou, a pățit-o și Kerber. Aș vrea să vă spun că nu se va mai întâmpla, dar nu pot – se va mai întâmpla. Simona va mai pierde meciuri la Slamuri, în diverse faze ale competiției, la jucătoare care-i vor face viața amară. Dar și ea face la rândul ei viața amară multor colege, suficient de multe și suficient de des cât să fie pe locul 1 și să aibă un titlu de Slam, trei finale, două semifinale, cinci sferturi și o optime. Toate astea în cele 20 de participări la Slamuri din ultimii cinci ani. Una peste alta, rezultate bunicele, nu?

***

Lansare NOUĂ de la 30-0! Tricoul „N-o să”, inspirat de Simona Halep, despre cum să te ridici împotriva oricărei preconcepții

Un tricou cu un design ultramodern, care transmite un mesaj puternic. Inspirat de titlul câștigat de Simona Halep la Roland Garros, „N-o să” este tricoul care nu mai are nevoie de nicio explicație. Când toată lumea îți spune că n-o să reușești, ambiționează-te și arată-le că se înșală. Apoi inspiră-i pe alții!

Atenție: PRECOMANDĂ! Ediție limitată: doar 200 de bucăți sunt disponibile. Livrări din 27 august.

Precomandă tricoul „N-o să” de aici.

Articolele 30-0 sunt susținute de
Îți place?
Susține Treizecizero
Sprijinul tău e esențial ca să putem produce acest conținut. Susține-ne pentru un jurnalism de sport cât mai relevant și valoros!
Prin cont bancar:

IBAN RO51RNCB0079145659320001

Asociația Lideri în Mișcare,

Banca Comercială Română

Treizecizero.ro Abonează-te la 30-0+
Cele mai noi