Federer, punct și de la capăt. Cu rachetă nouă!

Adrian Țoca | 16 iulie 2013

Două zile de zvonuri frenetice au fost confirmate printr-una dintre deciziile majore luate de Federer în ultimii ani. Sampras, de exemplu, n-a făcut așa ceva și a regretat.

Ultima imagine pe care o avem cu Federer pe teren este focusată pe capul plecat al elvețianului, trimis la plimbare de Sergey Stakhovsky în turul 2 la Wimbledon, într-una dintre cele mai mari surprize din istoria tenisului în ultimul deceniu. Același Stakhovsky care, spre exemplu săptămâna aceasta, nu mai poate trece de turul 1 al unui tablou de calificări, dar care, în ziua cu pricina, a făcut un meci grandios și strălucitor. Atât de mare a fost, încât Federer, fără să joace prost, n-a avut cum să înfrângă sau să stopeze ofensiva cvasipermanentă a ucraineanului. Ce a urmat, se știe. Wimbledon și-a văzut de cursul său firesc, unde „firesc” se traduce printr-o prelungită serie de rezultate anormale, titlul a mers la Murray, iar Federer a dispărut în Maldive, în situația deloc plăcută de a se vedea ieșit pentru prima oară în 10 ani din Top 4, după un sezon dezamăgitor pentru standardele sale. Nu înainte de a spune că „mai e mult tenis de jucat în 2013”, nu înainte de a reitera „regula de 24 de ore”, felul lui de a spune că nu e cazul să intre în panică și că va analiza ce are de făcut după ce aburii șocului se vor fi risipit.

Între timp, discuțiile despre viitorul lui Roger au prins amploare, cuvintele cheie fiind „vulnerabil”, „lipsă de încredere”, „criză”, „final de eră”, „retragere”, „nu-va-mai-fi-niciodată-același” sau „nu-va-mai-câștiga-niciodată-un-Slam”, lucruri despre care am mai scris și, probabil, vom mai scrie. Apoi au venit și primele știri de la elvețian. În două zile succesive, el a anunțat că a luat câte un wildcard pentru turneele de la Hamburg și Gstaad, bulversând aproape pe toată lumea.

Unu la mână, pentru că întoarcerea pe zgură după iarbă, înaintea hardului, nu pare a fi tocmai o mișcare tipică lui Federer. Doi la mână, pentru că, neincluse fiind în programul inițial, unul din care au lipsit Monte Carlo și Miami, spre exemplu, alegerea celor două competiții contrazice, oarecum, ceea ce RF enunța la începutul anului referitor la programul mai light, mai puțin solicitant fizic, pe care și l-a croit. Și cum sumele de bani încasate pentru prezența la Hamburg & Gstaad sunt mai degrabă modice, mult sub ceea ce primește el, de regulă, la turneele mici, deci factorul financiar nu este, de fapt, un factor, s-au găsit tot soiul de alte explicații. Unii au văzut în această alegere un semn de disperare. Alții l-au bănuit că-și pune la cale începutul unui tur de retragere, cu stopuri prin destinațiile preferate din circuit, cele care înseamnă ceva pentru el. În fine, alții au tradus decizia lui drept o cursă după puncte. Și, în plan secundar, încredere.

Ultima variantă pare cea mai aproape de realitate. Cu un singur titlu și o singură finală în acest sezon, cu prestații dezamăgitoare în Slamuri (doar semifinala de la AO – învins în cinci seturi intense de Murray – e motiv de mulțumire), Federer se găsește pe un deloc onorant (și cu atât mai puțin sigur) loc 6 în Race for London. La doar câteva sute de puncte distanță de primul loc care nu se califică la World Tour Finals. Cu alte cuvinte, riscă să fie absent de la Turneul Campionilor, o competiție care e foarte importantă pentru el. Iar o asemenea prăbușire în clasamente într-un singur an ar fi prea mult, chiar și pentru un om care nu mai are nimic de demonstrat sau de câștigat.

Practic, Federer e mai aproape de locul 10 decât de locul 1 la acest moment. Și nici perspectiva nu este tocmai încurajatoare. Ba dimpotrivă. În curând, el va pierde punctele pentru finala olimpică de anul trecut, iar la Cincinnati are de apărat alte 1.000 de puncte. Și știm cu toții cum s-a descurcat anul acesta la restul turneelor pe care le-a avut de apărat (Rotterdam, Dubai, Indian Wells, Madrid, Wimbledon). Ignorând complet Hamburg & Gstaad, fostul lider ar mai rămâne, peste cinci săptămâni, cu numai 4.350 de puncte. Așa că, da, Federer are nevoie de puncte. Multe și repede.

Și așa am ajuns la Hamburg, turneu de 500 care a și început, și la care Roger își începe mini-Summer Tour-ul pe zgură. Un tur care ar putea funcționa pentru el cam la fel cum a funcționat turul sud-american de iarnă pentru Rafa. Diferențele și motivațiile sunt diferite, însă efectul ar putea fi același: victorii și încredere. Sunt cele două lucruri care îi lipsesc la acest moment lui Federer. Pentru că până și el are nevoie de încredere. Iar lipsa ei, laolaltă cu lipsa meciurilor în picioare, s-a văzut în tiebreak-ul setului 4 cu Stakhovsky. Genul de moment în care de regulă, fie și în criză, găsea o soluție și evita dezastrul (vezi Falla, vezi Benneteau, vezi alte exemple). De data asta n-a mai mers, iar senzația a fost că a jucat acele puncte de final fără încredere. În alte vremuri ar fi încasat glonțul și ar fi trecut, cumva, rănit, în setul 5, unde ar fi rezolvat problema. Nu și acum.

Toate aceste idei sunt susținute și de declarațiile lui Federer de la Hamburg, acolo unde tragerea i-a rezervat un parcurs interesant și destul de dur pentru un 500 (potențialul traseu: Brands | Gulbis | Dolgopolov/F.Lopez | Janowicz | Almagro/Haas). El a explicat cum a ajuns la concluzia că trebuie să se întoarcă la treabă repede. „Decizia a fost luată imediat după Wimbledon. M-am gândit ce opțiuni am. Am nevoie de mai multe antrenamente? De mai multe meciuri? Ce-mi spune inima? Mi-am dorit foarte mult să joc mai mult. În această clipă, tot ce vreau e să câștig meciuri, multe meciuri. Poate să câștig cele două turnee și să îmi construiesc încrederea și să intru cu această stare de spirit în sezonul de hard”. 

A doua mutare: schimbarea rachetei

De ani de zile, Federer folosește o rachetă cu unul dintre mai mici frame-uri din circuit, un lung subiect de dezbateri pentru cei ultra-interesați de aspectele tehnice ale jocului la cel mai înalt nivel, nivel la care orice detaliu contează. În puține fraze – și vom reveni cu proxima ocazie în detaliu pe subiectul rachetelor -, racheta lui Federer e mai grea decât cele ale lui Djokovic și Nadal, de exemplu, dar are cea mai subțire ramă și cel mai mic frame dintre jucătorii de top – 90 de inci. Este, printre altele, unul dintre motivele faimoaselor „rame” ale elvețianului, însă, în același timp, este și o rachetă foarte challenging, pe care specialiștii în materie n-o văd potrivită acum pentru vreun alt jucător de top. 

Federer a jucat cu acest model încă din 2002, când a făcut trecerea de la una și mai mică, de 85 de inci, model folosit de-a lungul timpului de campioni precum Courier, Evert, dar, în special, de idolii lui Federer, Sampras și Edberg. Trecerea la cea de 90 a venit cu puțin timp înaintea exploziei elvețianului, înainte de startul perioadei lui de dominație absolută, motiv pentru care legătura cauză-efect s-a făcut aproape instantaneu. Tot din același motiv, dintr-un soi de fidelitate și încredere în racheta cu care a câștigat atâtea Slamuri și a făcut atâtea recorduri, Federer a rezistat cu stoicism de-a lungul anilor când i s-a recomandat să treacă la una și mai mare, ca să facă față mai bine rivalilor. În vreme ce elvețianul a stat ani la rândul la 90, restul jucătorilor joacă de sezoane bune cu 98, 100 (Nadal) sau chiar 107, în unele cazuri (Ferrero, acum câțiva ani). 

Culmea, Pete Sampras a avut aceeași încăpățânare de campion, refuzând cu încrâncenare să schimbe modelul de rachetă pe care l-a folosit toată viața, un Wilson Pro Staff 85. Ulterior, americanul a admis că regretă că n-a schimbat pe finalul carierei. În meciurile demonstrative jucate post-retragere, Pistol Pete a ajuns să folosească tocmai modelul upgradat al lui Federer, cel de 90, și s-a declarat încântat de rezultat: „E prea bine, e aproape ca și cum ai trișa!”, a spus el, amuzat, dar mulțumit de controlul pe care l-a avut asupra rachetei.

Înțelegând atașamentul lui Federer pentru vechea sa rachetă, mai mulți specialiști și-au exprimat însă convingerea că elvețianul ar fi putut câștiga cu cel puțin două Slamuri mai mult dacă ar fi făcut trecerea la un frame mai mare. Ceea ce ne aduce în prezent și la știrea zilei, cu promisiunea că vom continua ideile de mai sus într-un alt articol. 

În ultimele două zile, Internetul a fost inundat cu o serie de speculații potrivit cărora Hamburg & Gstaad ar avea și un alt rost. Cum că Federer își va schimba, în sfârșit, racheta și că va folosi cele două turnee drept test pentru ceea ce va urma. Twitter-ul, mai ales, a analizat cu surplus de atenție prima fotografie cu Federer antrenându-se la Hamburg, în căutarea unor detalii elocvente, iar azi, într-un final, a venit și confirmarea oficială. Chiar de la elvețian, care a spus că va experimenta cu o rachetă de… 98. O trecere importantă, o schimbare majoră, în condițiile în care pentru un jucător, mai ales unul de top, schimbarea rachetei este una dintre cele mai grele decizii pe care le-ar putea lua. „Până acum am jucat cu 90, acum voi trece la 98. Am testat-o de la Wimbledon încoace și până acum merge bine. Cred că 90 la sută dintre jucătorii din circuit folosesc rachete între 95 și 100”.

Noua rachetă ar trebui să îi ofere lui Federer și mai mult control, și mai multă putere, și mai mult spin. Și, poate, și mai multă încredere. Și ceea ce e și mai interesant: când a făcut trecerea de la 85 la 90, Federer a făcut pasul tot la… Hamburg. Un turneu de care îl leagă multe amintiri, asupra cărora vom reveni de asemenea.

Modelul exact al rachetei nu este cunoscut încă, dar e de așteptat ca Wilson să facă publice datele tehnice cât de curând. Debutul noii rachete va fi făcut miercuri, în meciul din turul 2 cu germanul Daniel Brands.

Și, în loc de încheiere, evident că racheta cea nouă a lui Fed și-a făcut rapid și cont de Twitter 🙂 Cont de parodie, bineînțeles. 

  

Și, bonus, reacția foarte potrivită și rapidă a lui @PseudoFed 🙂

Îți place?
Susține Treizecizero
Sprijinul tău e esențial ca să putem produce acest conținut. Susține-ne pentru un jurnalism de sport cât mai relevant și valoros!
Prin cont bancar:

IBAN RO51RNCB0079145659320001

Asociația Lideri în Mișcare,

Banca Comercială Română

Treizecizero.ro Abonează-te la 30-0+
Cele mai noi