Fed, nesigur, prins pe picior greșit de Kei. Turneul Campionilor începe surprinzător

Radu Marina | 12 noiembrie 2018

ATP Finals începe cu o primă mare surpriză. Roger Federer e învins de Nishikori în primul meci la Londra, Kevo Anderson debutează cu victorie

Prima zi a ATP Finals aduce și prima mare surpriză. Protagonistul este nimeni altul decât Roger Federer, care se vede învins de Kei Nishikori, 6-7, 3-6, în prima rundă a Turneului Campionilor de la Londra. Este pentru prima dată în cariera elvețianului când pierde în două seturi un meci de grupe la ATP Finals, din 46 de încercări.

Se anunța un meci la îndemână pentru Federer, care câștigase până la această partidă șapte din cele nouă meciuri jucate cu Kei, inclusiv două în ultima lună. De altfel, acele două victorii au fost poate cele mai convingătoare apariții recente ale lui Federer (alături, evident, de meciul superb cu Djokovic de la Paris). Dar seara s-a transformat repede într-una din acele apariții foarte șterse ale lui Roger. Oarecum neanunțată de nimic, pentru că forma părea regăsită recent, match-up-ul era bun, iar competiția e una dintre cele la care își ridică, de regulă, nivelul (din 15 participări, a ajuns cel puțin în finală de 10 ori).

Dacă la Paris a lăsat o impresie plăcută, la Londra am primit un Federer aflat într-una din acele zile rare în care nimic nu îi iese: rame, ratări din toate pozițiile, decizii care mai de care mai neinspirate, multe erori neforțate (34 la număr). În plus, nervos la începutul setului doi și complet deconectat, dovadă că a uitat cât era scorul în două ocazii, întrebându-și banca dacă e game, când și-a pierdut serviciul la 1-1 în setul doi, apoi la 2-3.

Ceea ce a pus capac a fost serviciul, cel care în alte dăți l-ar fi scos la suprafață, chiar și fiind nesigur la jocul din câmp. Contra lui Nishikori l-a trădat: un procentaj la primul serviciu de sub 60%.

La această zi mai puțin bună pentru Federer un aport suficient l-a avut și adversarul său, care a reacționat excelent atunci când elvețianul a apăsat pe accelerație și s-a aflat la doi pași de câștigarea setului. Acesta este de fapt și marele merit al lui Kei: când Federer a plusat la retur și a condus cu 30-0 pe serva japonezului la 6-5, Nishikori a improvizat, a atacat fileul și a continuat să insiste cu acele servicii cu mult efect la exterior, care l-au ajutat să ducă setul în tiebreak. Și probabil momentul decisiv a fost acea mingi scoasă incredibil, când Federer s-a năpustit pe un retur la 6-5, 15-30. Părea câștigător (ceea ce i-ar fi oferit 2 mingi de set), dar Kei a pus racheta, redirecționând cumva mingea exact peste fileu. 

Tiebreak-ul a fost momentul în care Federer și-a arătat frustrarea, devenind vizibil iritat atât de soluțiile găsite de japonez, cât mai ales de faptul că nu reușește să lege punctele și nu are siguranță în execuții. De la acel 6-5, 30-0, jocul lui Federer a mers din rău în mai rău: nivelul lui nu doar că a oscilat, ci mai mult, întreg jocul a devenit haotic și fără vreun reper.  

Singura parte bună pentru el e că încă e în turneu, cu șanse de calificare. Ba mai mult, în general, zilele lui slabe sunt rare, deci probabilitatea ca jocul lui să arate mai rău de atât nu-i tocmai mare.

Nishikori a reușit să oprească seria de șase înfrângeri consecutive în fața elevetianului și a făcut-o tocmai la Turneul Campionilor, adică acolo unde el nu prea visa că va fi la începutul acestui an. Un an pe care l-a început mai târziu decât de obicei și în niște locuri care nu-i sunt tocmai cunoscute, fiind nevoit să joace turnee challenger după pauza de șase luni avută, cauzată de problemele la încheietura mâinii.

Kevin Anderson îl invinge inca o data pe Thiem, debutează cu victorie la ATP Finals

La 32 de ani, Kevin Anderson este răsplătit, după cel mai bun sezon din carieră, cu prima sa calificare la Turneul Campionilor. După un an în care a revenit într-o nouă finală de Grand Slam (Wimbledon) și a câștigat alte două titluri (New York, Viena), Kevo a debutat la Londra cu o victorie în minimum de seturi, 6-3, 7-6, în fața lui Dominic Thiem, jucător aflat la a treia participare la ATP Finals.

Dacă aruncăm o privire asupra istoricului dintre Domi și Anderson, atunci putem fi siguri că nu sud-africanul este jucătorul pe care Thiem și l-ar fi dorit în grupa sa, ori cu atât mai mult în primul său meci de la această ediție a Nitto ATP Finals. Dintre toți cei șapte jucători calificați la Londra, Anderson este jucătorul cu care Thiem are cel mai dezechilibrat H2H, fiind învins în șase din cele opt meciuri jucate.

Totuși, înaintea meciului existau câteva motive de optimism pentru el: după șase înfrângeri consecutive pe hard, austriacul a reușit, chiar recent la US Open să oprească seria și să-l învingă, ba chiar părea că a găsit cheia potrivită pentru sud-african, legând acea victorie de la New York cu o altă, obținută tot anul acesta, dar pe zgura de la Madrid.

Despre acel meci de la US Open de anul acesta, Dominic Thiem spunea că a fost “unul dintre cele mai bune meciuri” jucate de el vreodată. Și, de asemenea, tot el susținea că terenul foarte mare (Louis Armstrong) a jucat un rol important în acea victorie, având suficient spațiu pentru a se putea poziționa la retur.

Aici este, de fapt, dificultatea majoră pentru austriac în meciurile contra lui Anderson: returul său nu reprezintă, nici pe departe, vreun pericol pentru sud-african. Tocmai de acea, în momentul în care Thiem n-a mai avut avantajul unui teren mai mare, ordinea a fost restabilită de Anderson după o nouă evoluție în care serviciul său n-a fost amenințat în niciun moment, pierzând doar patru puncte cu prima servă și neavând de înfruntat nicio minge de break în tot meciul.

Asta nu înseamnă că serviciul lui Anderson are ceva ieșit din comun. Este deosebit de puternic, variat și cu un kick care face ca mingea să sară deasupra umărului celui aflat la retur, însă una din puținele vulnerabilități ale lui Domi este chiar această incapacitate de a deranja cu returul. De aici și H2H-urile dezechilibrate sau negative cu alți jucători foarte înalți, posesori ai unor super servicii: 0-4 cu Del Potro, 0-2 cu Raonic, 1-1 cu Isner (victoria sa a venit pe zgură).

Că Thiem nu are răspunsuri la serviciile lui Kevo s-a văzut din primele trei game-uri, când a tot încercat să-și ajusteze poziționarea la retur. A început stand lipit de baseline, dar a ratat toate retururile, a făcut câțiva pași în spate, dar fără folos. Abia din setul doi, aflat la câțiva metri depărtare de linia de fund, a început să pună mici probleme, dar tot fără vreun rezultat concludent.

Când există o astfel de vulnerabilitate, dificultatea principală vine din presiunea ce apare în game-urile de serviciu, știind că trebuie să confirmi și să nu cedezi serviciul, altfel șansele de a mai putea recupera sunt nule. Dincolo e relaxarea celui care nu e deranjat la serviciu și-și poate vedea de treabă liniștit, concentrându-și atenția și inspirația la retur.

După un prim set în care a fost în dificultate în fiecare game pe propriul serviciu, singura salvare a lui Domi era un procentaj cât mai bun la punctele câștigate cu serviciul, care să-i permită să rămână în față, urmând apoi, dacă se ivește ocazia, să profite de orice mic pas greșit făcut de Anderson. Prima parte i-a reușit: a fost impecabil la serviciu în setul doi (92% puncte câștigate cu primul serviciu; nicio minge de break de aparat). A două parte, care depindea în totalitate de Anderson nu i-a mai ieșit: sud-africanul a rămas în continuare de neatins la serviciu (93% puncte câștigate cu prima servă, nicio minge de break de aparat). Și-atunci, diferența, în tiebreak (după ce Anderson a salvat o minge de set), au făcut-o micile detalii, pentru că, după cum bine concluziona chiar Kevin după meci, setul doi putea fi al oricăruia dintre ei.

 

***

SHOP 30-0: Tricoul „N-o să”, inspirat de Simona Halep

Un tricou cu un design ultramodern, apreciat de cititorii Treizecizero, care transmite un mesaj puternic. Inspirat de titlul câștigat de Simona Halep la Roland Garros, „N-o să” este despre outsiderul din fiecare dintre noi, despre muntele pe care fiecare trebuie să-l urce în văzul tuturor. Când toată lumea îți spune că n-o să reușești, că n-o să te poți ridica deasupra obstacolelor de tot felul, ambiționează-te și arată-le că se înșală. Apoi inspiră-i pe alții!

Comandă tricoul „N-o să” de aici.

Îți place?
Cele mai noi