Djokovic dă peste o replică bună, dar doar pe jumătate. Nole e primul jucător în semifinale la Londra

Radu Marina | 15 noiembrie 2018

Runda finală a celor două grupe, care se joacă joi și vineri, va decide cine-l însoțește în semifinalele de sâmbătă pe sârbul care a ajuns la 45 de victorii din ultimele 50 de meciuri. Toți ceilalți șapte jucători păstrează șanse. Ultimele meciuri din grupe: Thiem – Nishikori, Federer – Anderson (joi), Isner – Zverev, Djokovic – Cilic (vineri).

La tragerea la sorți, nu puțini au fost aceia care au crezut că, într-o grupă cu John Isner (9-2 la H2H pentru Djokovic) și Marin Cilic (16-2 pentru Djokovic), singurul care s-ar putea dovedi o nucă tare pentru sârb este Alexander Zverev.

Și așa a și fost, doar că pentru opt-nouă game-uri. Insuficient pentru a putea crea măcar o brumă de suspans, atât de rar întâlnit la această ediție a ATP Finals. Dacă de repetarea performanței din urmă cu un an de la Roma, când Sascha reușea să-l învingă pe sârb în finală, n-a putut fi vorba, Zverev se poate mulțumi, totuși, că n-a mai repetat meciul recent de la Shanghai, unde a reușit să adune doar trei game-uri în fața actualului lider mondial.

Nici scorul de astăzi, 6-4, 6-1, nu arată prea bine, așa cum nici evoluția din setul doi nu e deloc încurajatoare pentru un jucător de la care se așteaptă foarte mult, care e văzut în continuare drept un candidat la titlurile de Slam în viitor. Însă, spre deosebire de ultima lor întâlnire, Zverev a reușit să țină piept unui Djokovic plin de încredere, ba chiar să aibă și multiple șanse de a se pune în situația să servească pentru primul set.

Faptul că primul set a mers la sârb – deși impresia generală a fost aceea că Zverev a jucat mult mai bine decât a făcut-o cu Cilic, iar Djokovic n-a mai fost la fel de clar și curat în execuții precum a fost în primul meci cu Isner – este o altă dovadă a nivelului la care e Djokovic acum.

Până la 4-4 fiecare și-a făcut foarte bine partea: Nole a câștigat majoritatea punctelor de pe baseline (38-18 a fost raportul mingilor câștigate de pe linia de fund în primul set), Sascha s-a ținut tare cu serviciul și și-a deschis excelent terenul cu forehand-ul. Când Zverev s-a dus la 0-30 și mingi de break la 4-4, Djokovic a făcut exact ceea ce face de ani de zile când e pus sub presiune: livrează cel mai bun tenis al său.

Odată scăpat cu bine din acel game opt, în care a avut de înfruntat două mingi de break, Djokovic nu s-a mai uitat în urmă până la final. Pe când Zverev a resimțit din plin acele șanse ratate, dar mai ales s-a simțit frustrarea jucătorului care dă tot ce are, pune pe masă tot ce are mai bun și tot nu-i suficient, ceea ce ar putea explica și căderea avută în setul doi. E greu să te regrupezi după pierderea unui set în care ai avut 15 winnere / 18 erori neforțate și ai pierdut doar cinci puncte cu primul serviciu (plus un procentaj de 71% la prima servă); cu atât mai mult cu cât Zverev rămâne totuși un jucător care mai are de acumulat experiență. Dar, cum spuneam și mai sus, aceste lucruri spun mult mai multe lucruri despre Djokovic și al său nivel extraordinar, decât despre adversar.

Cu o nouă victorie în două seturi și după setul câștigat de John Isner în meciul cu Marin Cilic, Novak Djokovic și-a asigurat matematic locul în semifinale. Nole se califică astfel pentru a opta oară în carieră în semifinale la Londra, fază în care a pierdut o singură dată până acum (2010, contra lui Roger Federer). Până acolo, Novak mai are însă de jucat un meci în grupe, fără însemnătate pentru el, dar foarte relevant pentru adversar: e vorba de Marin Cilic, cel care l-a învins pe John Isner în trei seturi, obținând prima sa victorie din acest an și doar a doua din carieră la ATP Finals.

Când se întâlnesc doi jucători ca Cilic și Isner, care atacă mai bine decât se apără și sunt posesorii ai unor super servicii ce le aduce constant puncte ușoare, nu te poți aștepta la raliuri interminabile sau prea mult spectacol. Cu toate astea, cei doi au oferit primul meci de trei seturi de la această ediție a ATP Finals, fiind și cea mai lungă partidă din cele opt jucate până acum: a fost 6-7, 6-3, 6-4 pentru Cilic în peste două oare de joc.

Cilic a fost jucătorul mai nesigur în primul set, salvând inițial și trei mingi de set la 4-5, urmând ca apoi să cedeze clar setul la tiebreak. Mai pozitiv și mai “încăpățânat”, cum spunea înaintea meciului că își dorește să fie, Cilic a reușit să scape de acea stare negativă, care de multe ori îl face să fiarbă pe dinăuntru. S-a încurajat, a acceptat micile greșelile, a trecut peste ele și s-a canalizat mai mult pe ce a reușit să facă bine decât pe ce nu i-a ieșit; drept dovadă manifestările după câte vreun punct mai spectaculos sau după retururile câștigătoare reușite pe primul serviciu al lui Isner.

Isner a dat, la rându-i, semne de slăbiciune: și-a cedat serviciul la 3-4 după o dublă greșeală și i-a dat ocazia croatului să ducă meciul în decisiv. O misiune ce s-a dovedit ușoară pentru Cilic, care a închis setul doi după un game sub un minut.

Și trendul dublelor greșeli la mingi de break a continuat pentru american și în setul decisiv. Prima dată în primul game al decisvului, dar aici a scăpat ieftin, recuperându-și serva. A doua oară, la 1-2, de data asta fiind și break-ul care a decis învingătorul: cu break-ul în buzunar, Cilic n-a avut nici cea mai mică problemă în a-l consolida, având în setul trei un procentaj de puncte câștigate cu primul serviciu de 100%.

Ca și în grupa “Lleyton Hewitt”, și aici, în grupa “Guga Kuerten”, niciun jucător nu este matematic eliminat. Cu Djokovic deja calificat, atât Zverev, Cilic și chiar și Isner au șanse în continuare de a merge în semifinale.

 

Îți place?
Cele mai noi