Acum e rivalitate: Stefanos Tsitsipas îl învinge prima oară pe „plictisitorul” Medvedev, găsește combinația potrivită ca să desfacă seiful rusului

Camelia Butuligă | 11 noiembrie 2019

La debutul celor doi la ATP Finals, Stefanos Tsitsipas a reușit să-l bată prima dată în șase meciuri pe Daniil Medvedev, o victorie foarte satisfăcătoare pentru grec, care a avut mari probleme până acum cu stilul lui Medvedev. Tensiunea evidentă dintre cei doi nu face decât să contribuie la o rivalitate în formare.


”Nu-i ușor să intri pe teren știind că ai pierdut de cinci ori la rând”, a declarat Tsitsipas, vizibil ușurat după victoria în două seturi (7-6(5), 6-4) contra lui Daniil Medvedev. Începând cu Miami anul trecut, într-un meci cu cântec (vezi tweet-ul de mai jos), cei doi și-au măsurat forțele pe hard (în aer liber și în sală) și pe zgură, trei dintre meciuri având loc la Mastersuri și unul la US Open. Scorurile nu erau nicicum simple: seturi decisive în trei dintre meciurile jucate în sistemul două din trei, patru seturi la US Open și două seturi strânse la ultimul, disputat acum câteva săptămâni la Shanghai. 

După înfrângerea de la Shanghai, Tsitsipas, ajuns probabil la capătul răbdărilor, a avut niște cuvinte foarte neechivoce despre stilul  de joc al lui Medvedev. 

”Nu vreau să par nepoliticos, dar joacă plictisitor. E atât de plictisitor. Nicio surpriză, același stil de joc în fiecare meci. Sunt supărat pe mine că m-am lăsat atras în acest tip de situație: joc în termenii lui, nu ai mei. Genul lui de joc îmi aduce aminte de când aveam 12 ani și doar puneam mingea în teren. Are un serviciu foarte puternic, dar dacă reușești să returnezi, urmează nenumărate mingi puse înapoi în teren. Nu poți decât să dai tare în minge din colț în colț și să-l obligi să se miște. Altfel, joci la nesfârșit, pentru că-ți întoarce totul înapoi.”

Tsitsipas a rezumat destul de bine stilul de joc al lui Medvedev, o combinație inedită de defensivă încăpățânată și servicii bombă. Faptul că nu era deloc impresionat de acest stil nu-l făcea mai ușor de contracarat. Din pasajul de mai sus reiese clar impasul tactic în care se afla Stefanos. Deși jocul său este mai estetic, mai echilibrat și poate și un pic mai complet, nu reușise totuși să găsească în trusa cu unelte combinația potrivită care să spargă seiful Medvedev. Iar acel h2h de 0-5 intrase deja într-un teritoriu periculos, intitulat: He is in my head, and he is not even paying rent.

Medevedev s-a înfipt bine în mintea multor jucători în acest an – mai mici, mai mari, rusul nu are complexe în fața nimănui. Zverev, pe care l-a expediat sec în finală tot la Shanghai, a explicat că ce-l face dificil de contracarat pe rus este felul în care lovește – ”nu poți face mare lucru cu mingea lui”, a rezumat criptic Zverev. Un grafic al TennisTv compara spinul pus pe dreapta și rever de către Tsitsipas și Medvedev – grecul lovește cu mult mai mult efect pe ambele părți. Traiectoriile lui Medevdev sunt mult mai liniare, iar mingea pare să rămână jos după ce sare, fără foarte multă viteză, ca un țânțar care vine iar și iar să te bâzâie. Death by a thousand stings

Eram chiar curioasă cu ce tactică va intra pe teren Tsitsipas azi – trebuia să vină cu ceva nou. La Shanghai, încheiase conferința pe un ton hotărât: ”Nu știu dacă voi reuși să-l înving data viitoare, sau meciul de după, dar știu că va veni vremea când voi avea șansa să-l înving. Nu știu – probabil în doi, trei, patru sau șase ani. Meciul de azi a fost foarte strâns. Totul e să reușesc să-i iau primul set, pentru că el nu schimbă niciodată nimic, va juca la fel. Dar pentru mine, ca să-l înving, îmi trebuie acel prim set. Atât.”

Jucătorii de tenis… Cum au ei talentul să facă cele mai mai mari clișee să pară niște citate de Confucius. Da, ca să câștigi meciul e nevoie să câștigi mai întâi un set. Dar Tsistipas voia să zică altceva– contra lui Medvedev, avea nevoie să simtă că pune piciorul în meci și-și impune stilul de joc. Daniil este un personaj atât de mezomorf, de proteic – nu știi cum naiba stau în picioare loviturile alea ale lui – încât înțeleg confuzia care traversează fileul și-i contaminează pe adversari. 

Este de înțeles așadar cât de montat a intrat Tsitsipas azi pe teren – hotărât să nu se mai lase atras de cântecul de sirenă al stilului rusului, s-a legat zdravăn de catargul propriului joc și s-a ținut orbește de planul tactic. Acesta a presupus un prim serviciu curajos, forehanduri în cros lovite cu sete și veniri la fileu cât mai multe, pentru a scurta punctele. E drept, și Medvdedev parcă a mai pierdut un pic din avântul cu care a măturat totul în cale până la Mastersul de la Paris, dar chiar și așa, primul set s-a decis la tiebreak, rusul apărând singura minge de break a lui Tsitsipas, de la începutul setului. 

În tiebreak, statisticile era ferm de partea lui Medvedev – avea 11 la rând câștigate. Tsitsipas a pornit însă mai bine, conducând cu 3-1 și 4-2. Medvedev, în stilu-i cracateristic, a revenit și a egalat la 4, ajutat de o neforțată cât toate zilele a grecului. Cine avea să răzbească? De data asta, a fost Tsitsipas – grecul nu a slăbit ritmul și, fidel până la capăt filozofiei de atac, a câștigat tiebreakul cu 7-5, cu un voleu pe tușă. Acel prim set atât de dorit era în sfârșit al lui. 

În ciuda unui game mai împiedicat în debutul setului 2 – a luat o căzătură de toată frumusețea încercând să avanseze spre fileu, dar fără urmări serioase, a dat două rame spectaculoase și a primit și avertisment pentru tragere de timp – Tsitsipas nu și-a pierdut capul, și-a ținut cum-necum serviciul și a continuat asaltul. 

L-a obligat pe Medevdev să returneze din tribune, să alerge mâncând pământul în schimburi și să-și genereze singur viteza mingilor – chestie care nu prea-i convine zidului Daniil. Între timp, el a făcut demonstrație de îndemânare, lovind niște voleuri senzaționale și făcând impecabil tranziția dinspre baseline spre fileu. Iar ca să nu-și dea emoții, a făcut breakul providențial la momentul perfect: 4-4, ținându-și apoi serviciul cu competență pentru câștigarea meciului. 

Tsitsipas se pare că a deslușit într-un final enigma Medvedev: s-a chinuit ceva, dar am mai zis chestia asta, în tenis o victorie e alcătuită din multe înfrângeri.

Partea cea mai bună? Foiletonul continuă, c-așa-i în tenis.

Îți place?
Cele mai noi