Aryna Sabalenka o detronează pe Iga Swiatek și se califică în prima ei finală la Roland-Garros | Sabalenka vs. Gauff e finala RG 2025
Radu Marina | 5 iunie 2025Numărul 1 vs numărul 2 pentru titlul RG. E prima finală la Paris pentru Sabalenka, a doua pentru Gauff și a doua întâlnire a lor într-o finală de Grand Slam.
Seria Igăi Swiatek de 26 de victorii consecutive la Paris a fost oprită de Aryna Sabalenka (7-6, 4-6, 6-0) după un meci echilibrat până la un punct, calitativ, dar care, la trasul liniei, a reflectat cu precizie starea celor două rivale din ultima perioadă. Meciul a fost câștigat de jucătoarea care a arătat, pe tot parcursul acestui sezon, în special pe cel de zgură, mai multă siguranță și constanță.
Ceea ce și face rezultatul unul normal, în contextul mai mare al circuitului: Aryna e liderul mondial, ea a jucat cel mai bun tenis în aceste ultime săptămâni și de mai bine de un an încoace arată un nivel de tenis incredibil, în special în Slamuri. În contextul particular al RG, faptul că Sabalenka a învins-o pe câștigătoarea ultimelor trei ediții ale Roland Garros, o jucătoare cu un record de 40-2 la Paris, face performanța una cu adevărat specială.
Altminteri, victoria Arynei în fața Igăi plutea în aer. Parcursul lui Swiatek din ultimul an – fără vreo finală de la Roland-Garros 2024 încoace – era un argument. Altele: faptul că în toate turneele pe zgură a fost ezitantă, că a pierdut uneori brutal, alteori surprinzător, că și în acest turneu a arătat, nu o dată, vulnerabilă. Argumentul cel mai important, probabil: stilul adversarei, care o obligă constant să apeleze la alte planuri, planuri pe care momentan nu le are.
Chiar dacă au fost trei seturi și duelul a părut echilibrat în multe segmente de joc, întregul meci a fost despre Sabalenka. Impresia generală a fost că Sabalenka este peste adversară și depinde doar de ea modul în care va curge acest meci: cât timp jocul ei a fost așezat, Swiatek nu a contat. Când jocul bielorusei a fluctuat, Swiatek și-a făcut loc în meci și a luptat, așa cum a făcut-o inclusiv cu Rybakina, pentru a se cățăra înapoi în meci. Dacă Rybakina, în optimile de finală, i-a permis să intre complet pe această ușă deschisă, Sabalenka i-a închis-o fără nicio ezitare.
Genul acesta de adversară atât de agresivă, dar cu un tenis foarte compact precum Sabalenka este un chin pentru Iga, deși meciurile lor sunt de cele mai multe ori foarte echilibrate. În primul rând, marea problemă pentru Iga într-un meci cu Sabalenka – dar și cu orice altă adversară care se bazează pe un tenis foarte agresiv – este lipsa unui plan B. Tot ceea ce a reușit Iga până acum s-a întâmplat pentru că planul ei A, jocul de bază, nu a putut fi contracarat atât de ușor. Cu trecerea timpului, a devenit previzibilă, iar adversarele au început să îi înțeleagă tenisul mai bine, dar și vulnerabilitățile: au înțeles că nu trebuie să o lase să dețină controlul, că e necesar să fie mereu împinsă în defensivă, iar serviciul, dacă e atacat constant, poate deveni o adevărată povară pentru poloneză, unul care, pus sub presiune, o trădează când îi e lumea mai dragă.
Multe dintre jucătoarele care au învins-o anul acesta pe Swiatek (Ostapenko, Andreeva, Keys, Collins) au toate în comun această agresivitate, au în comun felul în care caută să atace, maniera în care accelerează, poziționarea în teren. Sabalenka poate face toate aceste lucruri mai bine ca toate cele patru jucătoare amintite mai sus, bonus, le face la cu totul o altă intensitate.
De altfel, a dovedit asta, încă o dată, astăzi, când a atacat furibund, a pus o presiune extraordinară cu returul și nu a lăsat-o aproape în niciun moment pe Swiatek să dicteze. Pentru o jucătoare ca Swiatek, care se hrănește cu ritmul pe care-l impune, care se simte confortabil când atacă și se bazează mult pe reacții, tenisul propus de Sabalenka reprezintă un test extrem de greu de trecut. Practic, când Sabalenka impune ritmul alert și atât de sufocant pe care l-a impus în această semifinală, Swiatek – doar cu jocul ei de bază – nu poate răni: nu poate răsturna acest raport de forțe și nu poate încerca să se bazeze pe defensivă, în speranța că poate deregla jocul Arynei, pentru că Iga este o jucătoare pur ofensivă, pentru care apărarea e doar o opțiune în caz de forță majoră, nu o armă.
Iga este învinsă, așadar, după 26 de victorii consecutive la Paris și acum se poate spune, oficial, că, perioada ei de dominație ia o pauză. Un an mai târziu de la ultima ei finală, Iga este clasată în afara Top 5 (va coborî, după Roland Garros, pe locul 7), nu și-a apărat niciun trofeu câștigat anul trecut, nu a jucat nicio finală și a avut momente și perioade în care a arătat derutată – chiar și la victorii. Poate că, la trasul liniei, această înfrângere înseamnă un moment zero pentru ea, care poate veni cu o schimbare – poate la nivel de antrenor, de echipă, sau va duce la regândirea planurilor de joc.
Revenind însă la Sabalenka, constanța ei devine de-a dreptul de aplaudat. Cu această calificare în prima ei finală la Roland Garros – și a șasea a carierei – Sabalenka devine prima jucătoare de la Serena Williams încoace care se califică în trei finale de Grand Slam consecutive (US Open 2024, Australian Open 2025, Roland-Garros 2025). În 2016, Serena Williams a jucat finala la Australian Open, Roland-Garros și Wimbledon.
Este o serie extraordinară pentru Sabalenka, care a evoluat într-un timp relativ scurt de la o jucătoare foarte bună la una remarcabilă: se adaptează ușor, poate juca grozav pe orice suprafață, acceptă înfrângerile și își duce tenisul la un nivel care pare greu de accesat de orice altă adversara a sa în Slamuri, adică acolo unde contează cel mai mult.
Pentru al patrulea său Grand Slam – în decurs de doi ani – Sabalenka se va lupta pentru trofeul de la Roland Garros cu Coco Gauff, cea care a trecut în două seturi scurte, 6-1, 6-2, de Lois Boisson, surpriza turneului. Aventura franțuzoaicei – care a pornit acest turneu de pe locul 361 în lume, cu doar șase turnee jucate în 2025, ea revenind după o accidentare gravă – se oprește așadar în semifinale. Dar ce poveste, ce traseu și ce rezultat pentru o jucătoare de 22 de ani, fără experiență, fără ca aproape nimeni să creadă că poate ajunge atât de departe în acest turneu. Acest rezultat al franțuzoaicei, care le-a eliminat pe favoritele 3 și 6 (Pegula și Andreeva) e o lecție utilă și o motivație pentru multe alte jucătoare, pentru că le arată că se poate oricum, pe orice loc ai fi clasat, indiferent de formă sau de lipsa de experiență.
Gauff va juca a doua ei finală de Grand Slam la Roland-Garros și a treia a carierei în total după un turneu în care a jucat mai bine de la meci la meci, arătând că zgura rămâne suprafața unde își poate pune cel mai bine în valoare jocul.
În 2022, când a pierdut finala de la Paris categoric în fața Igăi, Coco nu avea experiență și nu era nici tocmai încrezătoare. Acum, trei ani mai târziu, Coco s-a transformat; înainte de toate, acum e campioană de Grand Slam și, în această perioadă, a primit toate confirmările posibile că aparține acestei lumi și poate fi una dintre cele mai bune jucătoare. În 2022 nu avea această validare, acum o are, iar asta va face ca finala cu Sabalenka să fie cel puțin diferită atât de finala jucată de ea în 2022, cât mai ales față de finala câștigată contra Arynei în 2023, la US Open. Știe că o poate învinge pe Sabalenka, a mai făcut-o o dată, chiar într-o finală de Grand Slam.
Însă, chiar dacă există elemente care îi sunt favorabile pentru finala de sâmbătă, Sabalenka rămâne favorită să câștige acest meci: ultima victorie cu Gauff îi aparține, forma arătată în aceste două săptămâni la Paris e incredibilă, iar stilul de joc al lui Gauff îi convine suficient de mult încât să-și pună în valoare întreg arsenalul de lovituri. Este încă un meci care va sta, în mare măsură, doar în racheta ei.
IBAN RO51RNCB0079145659320001
Asociația Lideri în Mișcare,
Banca Comercială Română
