Simona e tare: Simona Halep câștigă cu Angelique Kerber, se califică în finala de la Montreal!

Camelia Butuligă | 30 iulie 2016

Simona joacă finala în Canada pentru al doilea an consecutiv. Joacă, de asemenea, finala la al doilea turneu consecutiv, după București. O va întâlni în meciul pentru trofeu pe Madison Keys, pe care a învins-o în cel mai recent meci, cel jucat la Wimbledon. Per total, Simona a câștigat două din cele trei meciuri cu Madison.

Simona Halep a fost pe rând, și impresionantă, și dârză, și tenace și rezistentă. Într-un final, a fost jucătoarea mai bună. A pornit în forță în semifinala cu Angelique Kerber și a luat impresionant primul set, 6-0. A revenit apoi după pierderea a șase game-uri la rând între seturile doi și trei și a câștigat meciul cu Kerber, 6-0, 3-6, 6-2. S-a revanșat astfel pentru ultimele două înfrângeri în fața campioanei de la Australian Open, la Wimbledon și în Fed Cup. 

Este al doilea an consecutiv în care Simona joacă finala în Canada. O va întâlni în meciul pentru trofeu pe învingătoarea dintre Kukova și Keys. Va fi a treia finală a anului pentru Simona, după cele câștigate la Madrid și la București, și a 22-a finală a carierei.

Mai apoi, ea a câștigat, alături de Monica Niculescu, și semifinala de dublu, astfel că duminică va juca două finale într-o singură zi!

***

Era prea simplu, nu? 6-0 și 3-2 cu break în al doilea pentru Simona și o Kerber oscilantă și frustrată că nu găsește dozajul corect între a jocul de atac și cel defensiv. Când ceva arată prea bine ca să fie adevărat, de obicei așa este. Am văzut destule meciuri ale Simonei și destule meciuri ale lui Angie ca să știm că nu se termină până nu se termină și de obicei se termină după o luptă grea, cu cele două combatante stoarse și noi cu părul vâlvoi și inima în pioneze.

Angelique n-a prins cea mai bună zi a ei: a adunat 7 duble și nu mai puțin de 52 de neforțate. De altfel, toată săptămâna a jucat un tenis incert. De partea cealaltă, Simona a jucat constant la nivel ridicat, dominând primul set și prima jumătate a celui de-al doilea. Singura ei greșeală a fost că a lăsat frustrarea acelui break neconsolidat din setul doi de la 3-2 s-o copleșească tot restul setului și începutul decisivului, băgând-o pe Kerber înapoi în meci. O greșeală care ar fi putut s-o coste victoria, dar pe care a rectificat-o înainte de a fi prea târziu. 

Meciul a fost ciudat și fragmentat, alcătuit de trei bucăți foarte diferite și dezechilibrate: Simona a câștigat primele șase și ultimele șase game-uri, iar Angelique a câștigat nouă din cele 11 game-uri de la mijloc. După cum am mai spus, primul moment de ruptură a fost când, după ce a reușit un break și în setul doi pentru 3-2, Simona și-a pierdut imediat serviciul. Era primul avertisment mai serios pe care îl dădea Kerber și Simona și-a pierdut calmul și claritatea. Nici OCC-ul cu Cahill, convocat la imediat, nu a reușit s-o calmeze. Când Simona e furioasă pe ea, intră de obicei într-o spirală descendentă în care parcă i se pune o ceață pe ochi și pe joc. Se grăbește, ia decizii pripite, este ultraagresivă când nu trebuie sau, dimpotrivă, foarte greoaie. Punctele se precipită, rispite pe greșeli, pe reacții întârziate , pe lovituri nesincronizate, toate din cauză că mintea ei este un vârtej. 

Bucata din mijlocul meciului a fost pierdută așa. Partea miraculoasă este că nimic nu o poate aduce pe Simona cu picioarele înapoi pe teren mai repede decât amenințarea scorului. Faptul că era condusă în decisiv cu 2-0 și 15-30 pe propriul serviciu a acționat un comutator în mintea ei: destul cu prostiile, treaba e serioasă, intrăm în ape adânci în care ne putem îneca. De acolo, tenisul ei s-a limpezit pur și simplu odată cu mintea ei și probabil mintea ei s-a limpezit odată cu hotărârea de a se concentra pe scorul curent, care era grav, mai degrabă decât pe scorul trecut, care era trecut. Am mai văzut în meciuri acest buton magic din Simona apăsat: i se focusează privirea, mimica devine impasibilă și oarecum transportată și nu mai există alte gânduri secundare în afară de cele dedicate următoarei mingi. De la acel game, Simona a câștigat șase consecutive și Angie niciunul.

Chiar dacă rectificată, rămâne însă greșeala inițială, care a lungit meciul cu un set, fapt care ar putea s-o coste în finală, mai ales că imediat după semifinala de simplu a avut dublul. Vom vedea mâine cât de mult va fi oboseala un factor. Poate nu va fi; dar dacă va fi, atunci ne vom uita cu și mai mult regret la acel set doi pierdut pe nervi și supărare.

Însă până să ne văităm din cauza drobului de sare, să vedem ce a însemnat această victorie. În primul rând o finală de turneu Premier și o șansă la un nou titlu mare în pregătirea pentru US Open. Apoi urcarea până pe locul 3 în Race to Singapore (observatorii atenți ai clasamentelor vor fi mulțumiți, sper). Însă cel mai important lucru: prima victorie la o jucătoare de top 5 de la victoria contra lui Wozniacki în Dubai 2015 și prima victorie relevantă la o jucătoare de top de la acea victorie contra Serenei la Singapore 2014. Da, victoriile contra top 5 nu sunt ușor de obținut. Să vedem mâine cum e contra jucătoarelor din afara top 5.

Îți place?
Susține Treizecizero
Sprijinul tău e esențial ca să putem produce acest conținut. Susține-ne pentru un jurnalism de sport cât mai relevant și valoros!
Prin cont bancar:

IBAN RO51RNCB0079145659320001

Asociația Lideri în Mișcare,

Banca Comercială Română

Treizecizero.ro Abonează-te la 30-0+
Cele mai noi