Și Federer, și Nadal au făcut ce fac de când lumea: și-au ridicat jocul când a contat. Concluzii înainte de Fedal

Camelia Butuligă | 14 octombrie 2017

La Fedalul cu nr 4 de pe 2017, marea întrebare va fi cu ce contraargumente va veni Nadal la tactica lui Federer, care anul acesta a funcționat fără greș contra sa. Ambii ajung în formă bună la ora meciului, ar trebui să fie un joc excelent.

Doi băieți înalți au încercat să-i blocheze pe Nadal și pe Federer cu loviturile lor, dar aceștia și-au ridicat nivelul și le-au neutralizat jocul. Cam așa s-ar rezuma cele două semifinale, care au avut fire narative similare. Și Cilic și Del Potro ar fi putu teoretic să-și copleșească adversarii de azi cu forța pură, cu jocul lor first strike – și au făcut-o pe alocuri – dar dificultatea acestui joc este că e greu de susținut pe perioade îndelungate, fiind foarte riscant și intens. Apoi, de partea cealaltă, nici Nadal, nici Federer nu sunt chiar lipsiți de arme. Este interesant că amândoi au reacționat similar la presiunea pusă de cei doi lungani: au crescut intensitatea, fiecare în stilul său. Nadal n-a mai greșit și a produs niște winnere descurajante din poziții defensive, iar Federer a mărit eficiența pe serviciu și retur și a jucat mai agresiv.

Rafa l-a stăvilit mai ușor pe Cilic, care a avut perioade limitate în care l-a dominat cu forța loviturilor. Mi-a plăcut mult o caracterizare a lui Carreno Busta la acest US Open: he plays smaller than he is. Cred că i se aplică și lui Cilic principiul acesta, că jocul său nu este mereu la fel de intimidant ca statura sa. Cilic parcă nu crede până la capăt sau nu se simte confortabil în postura de jucător dominant, cu lovituri bombă, ca Delpo. Deși arată similar, ei nu sunt în aceeași categorie de joc pentru mine. Cilic aspiră la schimburi lungi, djokoviciene, dar fără a avea capacitatea acestuia de a acoperi terenul. E ca și cum, în mintea lui, este mai scund și aleargă mai repede. Mă întreb dacă nu a avut o perioadă de creștere bruscă și târzie în adolescență și pe undeva, conceptul său de joc a rămas în urma corpului. Altfel, nu înțeleg de ce nu-și lovește forehandul tot timpul ca în acel game în care i-a făcut re-break lui Rafa pentru 5-5 în setul 2?

Am avut discuția asta cândva cu Adrian: jucătorii cu atribute fizice dominante dar care nu sunt neapărat și dominanți psihic. Cred că s-au pronunțat numele Anei Ivanovic, al lui Monfils și l-aș băga și pe Cilic aici. Are un titlu și o finală de Slam, și dacă nu se accidenta la Wimbledon poate ar fi avut o șansă împotriva lui Federer. Dar cu el am mereu senzația că trebuie să prindă o perioadă fantastică și să joace în transă, ca la acel US Open 2014. Într-o zi obișnuită, contra unui Big 4 vulpe bătrână, care nu dă nimic gratis și știe să câștige și în somn, Cilic este mereu vulnerabil. Caz concret: când Rafa a servit să stea în primul set la 4-5, Marin a avut trei mingi de set, dar a feștelit-o pe prima cu un forehand grăbit în fileu, iar apoi Nadal a dat o replică senzațională cu servicii și joc fără cusur. Oportunitatea pierdută l-a apăsat pe croat, iar în următorul game și-a pierdut serviciul la 15 și apoi și setul. În setul doi povestea s-a repetat spre sfârșit, când Marin și-a recuperat breakul pentru 5-5, dar Rafa i-a tăiat din nou avântul, ținându-și serviciuș și ducând setul în tiebreak (7-3) unde i-a făcut trei minibreakuri, două dintre ele la sfârșit; când contează, Nadal nu ezită.

Del Potro mi se pare alt soi, mai greu de urnit. Psihicul lui este ardelenesc, nu-l zorești și nici nu-l convingi că nu-i ca el cu una cu două. Juan Martin nu se precipită, dar asta nu înseamnă că n-are și el vulnerabilități. Zilele astea, din păcate, vulnerabilitățile lui sunt de sorginte fizică. După sperietura de ieri cu încheietura mâinii stângi, Del Potro probabil că a trecut prin toate emoțiile pământului. Deși doctorii i-au spus că nu i-au fost afectate ligamentele, azi a intrat pe teren cu dureri. De aici probabil și faptul că a fost scos din răbdări de publicul zgomotos și a profitat de faptul că arbitrul vorbea spaniolă pentru a se răcori cu niște tirade în direcția sa.

Nici dincolo de fileu atmosfera nu a fost senină. Federer a tunat și fulgerat, a lovit furios o minge în tribune și s-a încurajat mai ceva ca-n WTA, mai ales în primul set. Deși Del Potro a jucat un număr aproape dublu de puncte pe serviciul propriu, Federer a fost cel care și l-a pierdut primul la 3-2 și apoi setul cu 6-3. Delpo servea foarte bine, manevra cu forehandul inside out ceva de speriat, iar reverul rezista mai mult decât mulțumitor. Roger trebuia să facă ceva repede.

A început cu serviciul și returul, care în setul 1 nu-i făcuseră destule puncte gratis. În primul game din setul doi, Federer a trântit trei ași, primii ai meciului. Apoi a început să pună presiune și pe retur, ciupind din serviciul dominant al lui Del Potro. Federer nu a întors fără muncă meciul: a fost un efort monumental, dovadă stă gameul de 14 minute în care a reușit cu chiu cu vai să-i facă primul break lui Delpo la 4-2 în setul doi. Odată făcută breșa, Federer a continuat să pună presiune pe serviciul lui Del Potro, chiar dacă nu i-a mai făcut break în setul doi. Însă curentul se întorsese, iar în decisiv primul break a venit repede și relativ ușor, completat cu încă unul pe final.

Avem așadar al patrulea Fedal anul acesta, după Australian Open, Indian Wells, Miami, toate pe hard court, toate câștigate de Federer. După cum au jucat săptămâna aceasta, amândoi își doresc să câștige Shanghaiul. Ei au fost șerifii acestui an, prada fiind cam egal împărțită, iar sprintul de pe ultima sută va decide spre cine va înclina 2017. Forma de moment pare să-l avantajeze pe Rafa, care de la US Open încoace a cam dărâmat tot ce-i i-a stat în cale. Unii zic că jocul său de acum de pe hard e similar cu cel din 2013, când a avut succes și pe hardul primăvăratic și pe cel tomnatic. Pe de altă parte, nici Federer nu-i cârlig de rufe pe această suprafață, mai ales că împotriva lui Rafa are niște soluții care au funcționat anul acesta. Prospețimea va fi și ea un factor – Rafa cred va avea de câștigat dacă va transforma meciul într-o bătălie fizică. De data asta înclin să-i dau lui Rafa prima șansă la Fedalul cu nr 4. În orice caz, abia aștept să văd cu ce contraargumente va veni Nadal la tactica lui Federer, care anul acesta a funcționat fără greș contra sa.

***

Nou! Tricourile votate de voi sunt de acum în Shop. Ia-ți „Onederful” – preferatul publicului – și „Onederful Black” la preț special pentru precomenzi. 

Sărbătorește un moment minunat! 😉

Onederful 

Onederful Black

Îți place?
Susține Treizecizero
Sprijinul tău e esențial ca să putem produce acest conținut. Susține-ne pentru un jurnalism de sport cât mai relevant și valoros!
Prin cont bancar:

IBAN RO51RNCB0079145659320001

Asociația Lideri în Mișcare,

Banca Comercială Română

Treizecizero.ro Abonează-te la 30-0+
Cele mai noi