În sfârșit! Simona Halep câștigă cu Johanna Konta într-un meci pe care nu și-a mai dat voie să-l scape. Semifinale la Cincy

Adrian Țoca | 19 august 2017

E o victorie care răspunde la multe dubii exprimate prematur în ce-o privește pe Simona. E o victorie care aduce multă energie pozitivă într-un moment-cheie al sezonului, și care șterge cu buretele toată nesiguranța și toate umbrele provocate de accidentul cu Svitolina. Simona se califică astfel în a doua semifinală în tot atâtea săptămâni și a șasea a sezonului.

În a patra lor întâlnire în 2017, Simona Halep a învins-o pe Johanna Konta a doua oară anul acesta și pentru prima dată în circuitul WTA. A fost 6-4, 7-6 (1) pentru Simona, care a mai plătit din polițele de după meciurile de la Miami și Wimbledon, pierdute dramatic.

Și în ce manieră a venit revanșa! Simona a avut două mingi de meci la 5-3 în setul doi, când părea că se îndreaptă spre o victorie fără complicații, apoi alte trei mingi de meci consecutive la 6-5, înainte de a stopa micul moment de criză și de a câștiga în tiebreak (7-1).

„Mi-am zis că sunt în aceeași situație ca acum câteva săptămâni și că trebuie să fiu agresivă de data asta”, a spus Simona, la câteva minute după meci.

Simona se califică astfel în semifinale, unde o va întâlni pe Sloane Stephens, o jucătoare într-o formă extraordinară în ultimele săptămâni. Sloane a jucat două meciuri azi, eliminându-le pe Makarova și pe Goerges. Cele două s-au mai întâlnit recent la Washington, când Simona s-a impus în primul tur. Meciul va începe sâmbătă seara, nu înainte de ora 23:00, ora României.

Cealaltă semifinală de la Cincy este de cinci stele: Pliskova vs Muguruza. Ca să treacă pe locul 1 în această săptămână, Simona are nevoie, în urma rezultatelor de azi, să câștige turneul de la Cincinnati.

N-a fost singura victorie românească a zilei la Cincy: Monica Niculescu și Su-Wei Hsieh au trecut de Mirza/Peng, 6-4, 7-6 și s-au calificat în finala turneului de dublu. Le vor întâlni pe Hingis/Chan.

*

“Ideea este – spunea Simona într-una dintre conferințele de la Wimbledon – că în niciunul dintre meciurile precedente cu ea nu am simțit că nu aș avea jocul să o bat. Știu că pot să o înving”. Într-adevăr, Simona a ajuns mereu în poziția de a câștiga în toate cele patru întâlniri precedente cu Konta; a și învins-o pe zgură, în Fed Cup. Dar, cumva, în circuit a scăpat-o din mână mereu, de fiecare dată în circumstanțe aproape excepționale. La Wuhan, în 2015, a avut 5-1 în decisiv. La Miami, anul acesta, a avut set și 5-3 și a fost la două puncte de meci. Iar la Wimbledon, după ce, de asemenea, a luat primul set, a ajuns iar la două puncte de meci. Așa s-au creat condiții solide pentru un eventual complex Konta, tot așa s-au pus bazele unei rivalități zdravene.

Meciurile cu Konta i-au marcat cumva sezonul Simonei. La Miami, căderea ei nervoasă a făcut turul globului și a ridicat întrebări în ce privește abilitatea ei de a face față momentelor de presiune maximă. La Wimbledon, aceeași Konta i-a oprit visul de a deveni numărul 1. Era limpede ce încărcătură aparte avea meciul de azi. Pentru Simona, era un must-win. O nouă înfrângere ar fi fost foarte dificil de digerat. Nu imposibil, dar ar fi îngreunat și mai mult bagajul emoțional al Simonei, după o vară în care a muncit mult și a trecut prin multe momente consumatoare. Însă azi, deși a trecut periculos de aproape de o repetare a filmului pe care l-am văzut în precedentele întâlniri, Simona a scris alt final.

Farmecul tenisului e că fiecare meci e o nouă șansă. O cu totul altă poveste. Deși un matchup are caracteristici care se gravează tot mai adânc pe măsură ce se adună meciuri între doi oponenți, orice nouă întâlnire se ia de la zero, în alte condiții, altă formă, altă temperatură, alte mingi, alt context, altă stare psihică.

Și cu toate că în precedentele două tururi a avut starturi false înainte de câștiga la pas, Simona a venit să joace azi. A venit să câștige și a câștigat pentru că, pentru prima dată în întâlnirile lor pe hard, a fost mai tare pe poziții în momentele cheie decât Konta. S-a ținut mai bine și după momentul de criză autentică petrecut în setul doi, când de la 5-2 s-a făcut 5-5, iar panica părea să se instaleze. S-a ținut mai bine și după cele trei mingi de meci salvate de Konta la 6-5. Pentru a treia oară anul acesta, Halep se vedea trasă într-un tiebreak în setul doi, după ce victoria fusese atât de aproape. De data asta, ea a fost mai tare mental.

Până să se ajungă acolo, Simona a fost și mai tare tactic. Konta a venit gata să atace încă de la prima minge, iar în condițiile în care serviciul întâi al Simonei a fost în bună măsură absent, primul break, făcut de Johanna, s-a simțit drept normal. Meritul Simonei e că a făcut rebreak rapid, apoi a început să-și ridice nivelul la retur până la cote stelare, neutralizând arma britanicei, serviciul. Pe o suprafață pe care se simte ca peștele în apă, Simona a luat linia la ochi pentru holdul de 3-2 și a făcut câteva retururi fantastice pentru un al doilea break consecutiv. Fără primul serviciu, ea s-a scos cumva din închisoare pe serviciul următor, salvând trei mingi de break consecutive și urcând la 5-2. Dar problemele pe primul serviciu au ajuns-o din urmă când a servit pentru set la 5-3, pierzându-și serva. Intervenția lui Darren în on court coachingul de la 5-4 i-a reamintit că, de fapt, “a fost un foarte bun set de tenis până acum. Atacă-i serviciul doi, concentrează-te pe lucrurile pozitive, nu negative și dă-ți credit când faci ceva bine“. Nu știm dacă și-a dat credit Simona, dar. folosindu-și apărarea și deplasarea excepționale, ea și-a luat break-ul și setul imediat după aceea.

Cu mingi adânci, grele și înalte, lovite adesea din poziții dificile, defensive, Simona a împins-o pe Konta în spate și a putut neutraliza, apoi prelua controlul punctelor, pe măsură ce schimbul se lungea. Prima parte a setului doi a arătat o Johanna intrată în criză de idei, dezechilibrată de retururile Simonei, nesigură ce să mai încerce și nemișcată la câteva puncte la care Simona și-a ales ținta în voie. Împinsă mereu să greșească în momentele când avea ascendentul, pe britanică a ajuns-o din urmă și factura șanselor ratate în primul set, în care cifra importantă a fost raportul mingilor de break. Konta a luat doar 2 din 10 – e important de precizat și că ele au fost risipite în toate serviciile româncei – iar inabilitatea ei de a face break în momentele cheie a continuat și în setul doi. Simona a dansat în drumul ei spre 4-1, apoi a ajuns în siguranță la 5-3, 40-15.

Aici a început al doilea meci al serii, diferit de primul. N-ai cum să nu înțelegi de ce Simona a avut dificultăți în primă fază ca să închidă meciul, judecând după ce s-a întâmplat în precedentele meciuri; serviciul întâi iar a abandonat-o, iar Simo a devenit un pic ezitantă, exact cât să îi permită lui Konta să facă break. Credit și britanicei care, la 5-3 și egalitate, a făcut unul dintre punctele turneului. Frustrată de situație, românca risca să alunece rapid pe o pantă asemănătoare cu cea de la Miami. La 5-5, a fost, probabil, pericolul maxim: un lung de linie grozav a fost de puțin afară, iar când a ajuns la timp o minge din zona fileului, Halep a trimis-o în plasă. Două puncte frustrante, care, cuplate cu tensiunea crescândă a meciului, riscau să-i agraveze situația. Senzația de deja-vu era tot mai puternică. Dar regruparea a venit aproape imediat, un alt reminder necesar despre cât de re-pe-de se schimbă lucrurile în tenis: întâi un voleu fin la fileu executat de Simona, apoi Konta a returnat superagresiv și Simona abia a avut timp să blocheze mingea, care s-a scurs peste fileu. Finalmente, un as, și Simona își ținea serviciul pentru 6-5. Un game care a contat, de fapt, mai mult decât părea.

Au urmat acele noi trei șanse de meci, la care Konta a servit excelent, iar Simona nu și-a făcut nicio favoare la retur. După un game de opt minute, Konta ținea cumva serviciul. Dar momentul de criză fusese depășit mai devreme. Simona a îndepărtat cu un zâmbet noua șansă ratată și a intrat pozitivă în tiebreak. Pe care, ajutată de deplasare, de apărare și de erorile Johannei, l-a dus la capăt ireproșabil.

A încheiat meciul cu un winner, ceea ce are o importanță simbolică, dar mai important e sentimentul ei de ușurare de după meci.

E o victorie care răspunde la multe dubii exprimate prematur în ce-o privește pe Simona. E o victorie care aduce multă energie pozitivă într-un moment-cheie al sezonului, și care șterge cu buretele toată nesiguranța și toate umbrele provocate de accidentul cu Svitolina, despre care putem acum spune cu încredere că a fost fix asta, un accident. Învingându-și nemesisul, Simona se califică în a doua semifinală consecutivă în tot atâtea săptămâni – a șasea a anului – și continuă lupta pentru primul loc cu Karolina Pliskova. Cehoaica a câștigat azi două meciuri într-o zi, cu Giorgi și cu Wozniacki, și jocul ei arată iar bine. Asta, plus head-to-head-ul avantajos, o face favorită în semifinala cu Muguruza.

În urma rezultatelor de azi, Simona are nevoie să câștige trofeul aici ca s-o depășească pe Pliskova în această săptămână. Dacă se va ajunge acolo, măcar avem garanția că Simona își va juca iar șansa la locul 1 în circumstanțe spectaculoase, adică o finală de turneu.

Până acolo, urmează un meci mai greu decât pare cu Sloane Stephens. Nu trebuie să se lase nimeni păcălit de clasament sau de rezultatul ultimei întâlniri dintre Simona și Sloane; acela a fost abia al doilea ei meci în circuit după revenirea post-accidentare. De atunci, Sloane a legat și ea două semifinale consecutive la Toronto și Cincy, iar lista ei de victorii e impresionantă. Kvitova, de două ori, Safarova, de două ori, Kerber, iar azi, două victorii cu Makarova și Goerges. Ea revine astfel foarte rapid în Top 100 și va fi o adversară de nedorit în primele tururi la US Open.

Cincinnati se dovedește un alt turneu excelent la fete. Sunt multe jucătoare care joacă excelent la acest moment, sunt multe care impresionează prin constanță, se formează sau consolidează rivalități, meciurile de mare calitate sunt tot mai numeroase, iar lupta pentru locul 1 și poziționările din Race sunt un deliciu. În toată această agitație, Simona Halep e mereu acolo, mereu în față. Momentul ei se apropie. Azi a mai făcut un pas important.

***

Citește, în 30-0 Pe Curat, Ediția de Vară 2017 – „She played Thor” – Vara toridă a Simonei, plus alte super articole, în peste 120 de pagini cu eroii tăi preferați din tenis. 

Ia-ți revista 30-0 Pe Curat de aici.

Îți place?
2performant

Cele mai bune jucătoare de tenis sunt la Singapore. Cei mai buni generatori de vânzări online sunt în Affiliate Ranking by 2Performant

Cele mai noi