Fedalul etern fermecător | Nadal, de necucerit, dar oxigen pentru Federer

Adrian Țoca | 17 august 2013

Frazele cheie ale episodului 31? #Fedal va fi mereu special. Rafa este absolut i-m-e-n-s. Lăsați-l în pace pe Federer. Și mai vrem. Cât. Mai. Mult.

După două reprezentații complet ratate, Fedal și-a recompensat fanii răbdători cu o tratație specială, exact atunci când prea puțini se mai așteptau la ceva bun. Roger și Rafa au produs unul dintre meciurile foarte bune ale anului, în pofida pronosticurilor pesimiste care anunțau, aproape pe linie, un masacru. Și a fost Federer cel căruia i se datorează, în bună măsură, calitatea neașteptată a meciului. La numai o zi distanță de un display horror în primul set cu Haas, elvețianul a răspuns cu una dintre cele mai curate și lăudabile performanțe ale sale din 2013. I-au trebuit opt luni să producă din nou un nivel de grație, dar orice fan Federer vă va spune că jocul său din primele două seturi a meritat așteptarea. Preț de 21 de game-uri, Federer a fost ireproșabil într-o proporție de 90 la sută: first-strike tennis, serviciu eficient și extrem de variat, forehand în zi de grație, selecție inspirată a loviturilor, erori gratuite foarte puține, rever la cote bune, apărare (mereu nebăgată în seamă) superbă în câteva ocazii. Federer a dominat pe serviciul său și s-a arătat mai de fiecare dată periculos la primire. A crescut gradual presiunea pe măsură ce îi creștea încrederea în el, cu fiecare hold făcut în mai puțin de 90 de secunde. A făcut să pară ridicole toate criticile pe care le-a adunat în ultimele luni.

Dincolo, Rafa a încercat să fie agresiv încă din start, dar a părut un pic surprins de replica peste măsură primită și a avut nevoie de ceva timp ca să-și recanalizeze energiile. De multe ori a fost pedepsit pentru mingile prea scurte și prea pe centru și a avut nevoie de multe eforturi ca să treacă de majoritatea serviciilor din prima parte a meciului. Dar era numai o chestiune de timp până când Rafa să crească și să-și ridice nivelul, împins din spate de fabuloasa sa încredere în sine și tenacitate, calități care ar trebui studiate în universități după retragerea lui din sport. Când a făcut-o, a redevenit cu ușurință acel Rafa imposibil de atins, maiestuos în a transforma defensiva în atac, puternic precum o stâncă și cu un psihic indestructibil.

Până să apuce să-și crească nivelul, puțin a lipsit ca Federer să ia o distanță irecuperabilă. Elvețianul a făcut break la 5-5 în setul 1 și a servit impecabil setul, apoi, după ce a salvat primele două mingi de break abia în game-ul patru din setul 2, și-a regăsit și menținut ritmul pe cât de fluent, pe atât de ridicat, cu care a încercat să navigheze către linia de sosire. Nu poți însă doar să pictezi terenul cu lovituri câștigătoare și să-l bați pe Nadal, sau poți, dar ai nevoie ca planetele să se alinieze. Planetele nu s-au aliniat, iar Federer a plătit, în cele din urmă, tributul semi-șanselor pe care le-a scăpat printre degete în game-urile jucate pe serviciul lui Nadal la 3-3 și 4-4. În primul a avut 30-0, în al doilea, 30-15. În schimb, la 4-5, deși a avut două șanse de game, a plătit pentru unul dintre rarele forehanduri ratate, iar setul s-a dus la un Rafa exploziv și reîncărcat. 

Finalul de set secund a fost cea mai bună parte a meciului, pentru că a fost momentul în care cei doi au jucat cel mai bun tenis al lor din această seară în același timp. Multe secvențe excelente de selectat, videoclipurile cu highlights o să aibă trafic bun. Ulterior, în vreme ce Rafa a continuat să crească, regăsindu-și și serviciul, Federer a început, invariabil, să coboare. A fost suficient un singur game ezitant și soarta meciului se jucase. La 1-4, elvețianul s-a trezit și a încercat un asalt de final. N-a făcut decât să salveze superb patru mingi de meci, însă Nadal a convertit-o pe a cincea. La reluare, s-a arătat că winner-ul lui Rafa a fost, de fapt, în out, dar era prea târziu. Rafa merge în semifinale, în vreme ce Federer, în pofida celui mai bun joc arătat de la AO încoace, plătește tribut unei veri groaznice. Consecința e că de luni va ieși din Top 5 și va coborî până pe 7. Simbolic, nu se putea mai potrivit s-o facă decât în urma unei înfrângeri în fața marelui său rival. Zece ani și șase luni au trecut de la ultima dată când el nu s-a clasat între primii cinci. 

Există însă și o parte bună pentru el: căderea, din punct de vedere al formei, pare să se fi oprit. În clasament, nu se știe, dar de la acest punct încolo, nici nu mai contează. Locul 3, locul 5, locul 7, e irelevant deja. S-au terminat grijile cu recordurile de protejat și menținut în viață, titlurile de apărat, punctele de păstrat. Datoriile mari către clasament s-au plătit. De aici încolo, Federer poate juca relaxat și fără prea multe griji. Nu mai are mai nimic de pierdut, ia reacția de orgoliu și nivelul arătat azi ar trebui să-i liniștească pe fanii lui.

„M-am ales cu multe concluzii bune după această săptămână, mai multe decât ce-am adunat în ultimele trei luni. Sunt deja focusat pe ceea ce am de făcut de mâine încolo, am făcut un pas în direcția cea bună. Încrederea și forma excelentă l-au ajutat pe Rafa”, a fost prima lui declarație, după un meci în care nu s-a respectat tradiția care spune că jucătorul care câștigă primul set într-un Fedal câștigă și meciul.

În vreme ce Federer părăsește Top 5 și va intra la US Open în calitate de cap de serie numărul 7, Rafa Nadal merge într-o direcție cu totul opusă, dar cumva similară cu drumul elvețianului de anul trecut. Rămas marele favorit într-o componență a semifinalelor în care conduce detașat head-to-head-ul cu ceilalți trei (Del Potro, Isner, Berdych), Rafa are șanse mari de tot să câștige al doilea Masters pe hard în tot atâtea săptămâni. Asta l-ar duce pe locul 2 în clasament și l-ar transforma, într-o proporție de 75 la sută, în favoritul la locul 1 la finele sezonului. Deja este favorit la US Open, în ochii multora. Intrarea triumfală în New York, în condiții de invincibilitate pe hard, ar fi încă o lecție administrată de Rafa tuturor criticilor săi.  

A fost seara Fedalului, seara nostalgiilor după un trecut superb, dar care nu se va mai întoarce vreodată, seara în care ne-am regăsit eroii și ne-am retrăit clasicele anilor trecuți. E greu de spus câte și dacă vom mai avea vreodată un astfel de meci, la un nivel măcar similar cu cel de azi. Până atunci, o reverență pentru cei doi. 

 

Îți place?
2performant

Cele mai bune jucătoare de tenis sunt la Singapore. Cei mai buni generatori de vânzări online sunt în Affiliate Ranking by 2Performant

Cele mai noi