Cum a transformat WTA Turneul Campioanelor, competiția la care Simona Halep e foarte aproape să se califice, într-un succes

Adrian Țoca | 19 august 2014

Stacey Allaster, șefa WTA, a acordat un interviu pe larg cu ocazia turneului de la Montreal, unde a vorbit pe larg despre WTA Finals, Bouchard și noua generație de staruri.”Am văzut-o însă cu toții anul acesta pe Simona Halep – ea a avut un an complet, a confirmat și a urcat până pe locul 2 în lume.”

Deși în general le consumă, fanii tenisului sunt mai degrabă reținuți când vine vorba să discute despre campaniile de marketing pe care le lansează ATP și WTA, cele două foruri care conduc circuitele profesioniste. Ba chiar se întâmplă invers, adică fanii devin ușor iritați când au sentimentul că sunt forțați să accepte un produs sau o idee. Așa se întâmplă, în unele medii, cu Eugenie Bouchard, starul media incontestabil al momentului la nivel mondial, a cărei imagine e promovată asiduu de către WTA, uneori prea agresiv, așa că s-a obținut efectul opus: Genie, deși nu dă motive concrete, a devenit antipatică tocmai pentru că e într-atât de promovată.

E interesant, însă, de văzut cum stau lucrurile și din cealaltă parte, iar dacă privești cu atenție, s-ar putea să realizezi că WTA chiar face acum ceea ce trebuia să facă de mai mult timp.

În primul rând, trebuie înțeles corect contextul. WTA a trecut prin perioade mai puțin senine în anii trecuți, mereu în umbra circuitului masculin și a superstarurilor pe care le are ATP în ograda sa, dar acum forul feminin face pași mari în a recupera ecartul. WTA a vândut întotdeauna pe mai puțin bani drepturile TV decât ATP, a obținut contracte mai mici, a avut audiențe mult mai mici, iar competițiile sale nu au fost promovate tot timpul pe cât de bine s-ar fi putut face. În plus, au fost ani în ultimul deceniu când WTA a suferit și în ce privește calitatea jucătoarelor sale de top: într-un context în care schimbul de generații, dispariția din prim-plan a unor staruri autentice sau problemele de sănătate ale altora au dus la un vid de putere la vârf, de unde și apariția unor lideri mondiali a căror legitimitate a fost, ulterior, contestată puternic (Jankovic, Safina, Wozniacki). Din toate aceste motive, interesul pentru circuitul feminin (prin asta înțelegându-se ceea ce se întâmplă dincolo de Slamuri) a fost din ce în ce mai scăzut.

Pe parcurs, lucrurile s-au îndreptat la acest capitol: a revenit Serena Williams în prim-plan (începând cu 2011, anul în care s-a întors în circuit în urma problemelor grave de sănătate pe care le-a suferit, Serena are mai multe trofee câștigate decât meciuri pierdute! raportul este 25-17), componența Top 10 s-a stabilizat, ba chiar WTA și-a format propria variantă de Big Four, cu Serena, Azarenka, Sharapova și Radwanksa dominând o vreme clasamentul în această formulă. Pe lângă ele au mai venit alte jucătoare capabile să câștige turnee de Slam (Na Li, Kvitova, Stosur), iar stabilitatea care a urmat a ajutat la creșterea masivă a audiențelor. Calitativ, s-au făcut de asemenea pași importanți: trebuie să fii de rea credință să nu observi numărul foarte mare de meciuri memorabile pe care le-a oferit WTA în ultimii ani, asta la pachet cu câteva rivalități și povești care să vândă.

Când noua generație a făcut la rându-i un salt și au apărut și alte nume proaspete care să rivalizeze la nivel înalt cu grupul din vârf (cu Simona Halep printre aceste nume), cercul s-a închis foarte frumos pentru oficialii WTA, care au acum la îndemână un circuit într-una dintre cele mai bune perioade ale sale de după 2000, cu un mix foarte eterogen de generații.

Evident, toate aceste lucruri trebuie să se translateze și în business. De aceea, e explicabilă ardoarea cu care WTA s-a agățat de Eugenie Bouchard: pentru că o vede drept motorul care să genereze vânzări și contracte pentru următorul deceniu, atunci când grupul actual de vedete cu mare impact la public nu va mai fi.

Dincolo de asta, WTA e în mijlocul unui proiect pe termen mediu-lung în care încearcă să capitalizeze afluxul de interes al publicului. Unul dintre pilonii acestui proiect este și generarea de conținut dedicat, capitol la care WTA a făcut poate cele mai evidente progrese, în principal prin site-ul oficial și printr-o prezență mult mai agresivă pe alte canale media. În mijlocul acestei strategii stă însă WTA Championships, rebotezat WTA Finals, competiția care încheie sezonul și care a fost mutată anul acesta de la Istanbul în Singapore. De altfel, piața asiatică, trasă în spate de impactul imens produs de Na Li, e una dintre principalele priorități ale WTA.

Revenind, Turneul Campioanelor, cum e cunoscut în varianta populară, n-a fost niciodată o competiție de impact mediatic atât de puternic cum a devenit echivalentul său masculin (care, la rându-i, a avut nevoie de ani buni pentru a câștiga relevanță; abia mutarea la Londra a făcut diferența). Însă lucrurile sunt pe cale să se schimbe anul acesta, mutarea în Singapore venind la pachet cu o sumedenie de idei menite să crească interesul în jurul turneului. Din fericire pentru noi, Simona Halep este aproape ca și calificată (mai are nevoie, în principiu, de aproximativ 700 de puncte ca să-și asigure prezența și matematic). Eugenie Bouchard, la rându-i, are șanse să fie prezentă, ca și aproape toate numele mari ale WTA: Serena, Maria, Aga. Azarenka va rata, probabil, prezența, însă reapare pe radar Ana Ivanovic, la rându-i cu un impact enorm la public.

Plecând de la acest context, e interesant de văzut cum vede lucrurile Stacey Allaster, șefa WTA. Allaster a acordat un interviu pe larg cu ocazia turneului de la Montreal, unde a vorbit pe larg despre WTA Finals, Bouchard și noua generație de staruri. Dat fiind că respectiva conferință de presă a avut loc în Canada, de către presa locală, iar Allaster, ca și Bouchard, este canadiană, discuția s-a centrat mult în jurul acesteia; ceea ce e de înțeles. Allaster a vorbit și despre Halep, pe care a lăudat-o pentru saltul fulminant din clasament. Deși poate, pentru unii, tonul lui Allaster pare tonul rece al unui om de afaceri interesat să-și scoată cifrele, discuția cuprinde o serie de detalii interesante despre cum evoluează tenisul feminin. Cele mai interesante declarații:

Despre WTA Finals

Turneul va fi pentru prima dată în Asia, motiv pentru care am deschis și un birou în Singapore. Cele mai bune opt jucătoare din lume vor juca pentru un total de 6,5 milioane de dolari. Câștigi WTA Finals, ai șansa să primești cât ai primi pentru un Slam. WTA Finals devine cel mai important generator financiar pentru noi. De fapt, reprezintă 35 la sută din profitul operațional net. Așa că aveam nevoie să-l transformăm într-un obiectiv strategic.

Care a fost strategia din spate

Când l-am vândut în Singapore, le-am spus celor de acolo: nu vă vindem doar un turneu de șase zile, vă vindem un concept care se întinde pe 43 de săptămâni. Campania de promovare începe de la 1 ianuarie și ține până la finalul lui octombrie. Impactul economic va fi imens. E pentru prima oară în istoria noastră când am grupat sub același concept turneul în sine și drumul către el, calificarea la turneu, adică. Am adăugat mai multe evenimente secundare în programul turneului. L-am extins de la 6 zile la 10 zile. Am creat forme noi de conținut, mai mult entertainment în desfășurătorul evenimentului. Vom avea WTA Legends. Vom avea WTA Rising Stars, un turneu în turneu, pe bază de invitație fetelor sub 23 de ani care nu s-au calificat, dar care reprezintă viitorul circuitului. Încercăm să le promovăm puternic și le dăm o șansă să fie deja în Singapore, ca să fie pregătite atunci când se vor întoarce la turneul real, dat fiind că licența e acolo pentru cinci ani. La Rising Stars vor fi invitate două fete din Asia și două din restul lumii. Asia e marele nostru pariu și vrem să le scoatem în prim plan pe fetele de acolo. Cele patru jucătoare vor fi alese de fani, vom avea o listă de jucătoare eligibile pe care o vom pregăti în timpul US Open, iar votul va avea loc pe măsură ce intrăm în partea asiatică a calendarului.

Vom avea WTA Future Stars, un program de care sunt foarte mândră: e pentru prima oară când vom introduce un program pentru junioarele de under 14 și under 16. Vom avea Junior Road to Singapore. Toate aceste fete tinere vor fi prezente la turneu, pe aceeași scenă cu Maria sau Serena, vor avea ocazia să vadă cum este la cel mai înalt nivel. Și poate vom descoperi și un nou diamant cu această ocazie.

Despre rezultatele și progresul lui Eugenie Bouchard

Noi suntem aici să ajutăm, dar totul depinde de Genie. Ce pot să vă spun e că are acele skill-uri pe care le are un campion. Are mentalul pe care l-am văzut doar la Serena, la Venus sau la Maria. E calmă, iubește presiunea. I-am spus la Roland Garros: “Bun rezultat!”. Se uită la mine și-mi zice: “Da, Stace, dar am pierdut”. “Da, dar ai pierdut la Maria Sharapova!”. “Am pierdut, Stace”.

E genul de mindset pe care îl are. Doar o mână de campioni au această atitudine. Alții sunt fericiți să facă sferturi. Ea, nu. Deci, în ce privește succesul ei viitor, totul începe și se termină cu ea. Plus Nick Saviano, care-i un antrenor genial, absolut grozav. O ține concentrată, cu picioarele pe pământ, o calibrează. E un maraton, nu un sprint, asta trebuie să reținem.

Eugenie e foarte matură pentru vârsta ei. E încrezătoare, o tânără inteligentă. Să ne gândim la lumea în care trăim: e multă presiune, multă atenție din partea media. Ca să fii un star, asta nu are de a face numai cu ce faci pe teren, ci și cum te comporți în afara terenului.

Despre relația Bouchard – public

E o favorită a fanilor. Noi suntem într-un business cu fani, un business al fanilor. Genie înțelege asta. Ceea ce încerc eu să le spun fetelor din circuit e că nu sunt doar niște sportive, sunt niște entertainneri. Pe ea nu trebuie să o învăț, știe deja, are instincte naturale când vine vorba de susținătorii ei. Îi primește pe fani, iar fanii o adoră. Știe cum să țină legătura cu ei.

Despre programul pe care și-l fac jucătoarele

Ceea ce am făcut noi a fost să creăm o spărtură în calendar, în așa fel încât să oferim șansa unei pauze mai lungi în mijlocul sezonului, după Wimbledon. Fetele rămân fără energie după seria prelungită de zgură plus iarbă. Totul e despre cum îți faci programul. După această pauză vine apoi dubla Canada – Cincy, urmată de New Haven, pentru cine vrea și n-a strâns destule meciuri în picioare înainte de Open. După care mai vine o pauză, iar apoi urmează sprintul final către WTA Finals. Ideea e că nu am nevoie de “one-hit wonders”. Am nevoie de un produs sustenabil și competitiv. Suntem foarte norocoși să avem 10 nații diferite în Top 10. Adevărate eroine naționale pe piețele din țările respective. Asta ajută la popularitate și va ajuta să crească piața drepturilor TV în acele țări.

Despre focusul pe Asia și extinderea WTA

Suntem un sport global. Obiectivul nostru e să continuăm să ne extindem global. În 1973 erau 14 turnee, marea majoritate în SUA. În 2014 avem 54 de turnee în 33 de țări, 14 în cele două Americi, 17 în Asia/Pacific, 23 în Europa. Vrem să ne consolidăm piețele mature, dar vrem să și creștem, iar Asia este locul unde se întâmplă o creștere semnificativă.

Însă totul se calibrează. Unicitatea produsului nostru e că trebuie să urmărim un calendar care se învârte în jurul celor patru Slamuri. Deci nu e ca și cum pui turnee cu mâna în Asia atunci când vrei. Însă avem o oportunitate în calendarul post-US Open. Vom avea pentru prima dată un adevărat circuit asiatic, cu Tokyo, Wuhan, Beijing. Cine vrea, poate să joace și Seul. Apoi Singapore.

E o oportunitate fantastică pentru noi, iar Na Li a fost catalistul. În 2008 aveam doar două turnee în China, în 2014 vom avea 6 turnee Premier. La anul vor fi chiar 7. E atât de mare cererea încât am mai creat un circuit, un nou nivel de turnee, cele de 125.000 de dolari. Patru dintre turneele respective sunt în China. Toată strategia este despre scalare și despre maximizarea potențialului imens de creștere pe care îl avem.

Despre faimosul subiect Genie’s Army

(notă: inițial, presa de tenis internațională a scris că WTA va plăti transportul în Singapore al fanilor lui Bouchard, a.k.a. Genie’s Army, un grup de suporteri australieni grupați într-un fan club. Ulterior, WTA a negat public această variantă)

Australian Open e unul dintre cele mai simpatice Slamuri, am văzut asta și când a apărut Genie’s Army (notă: la AO a apărut pentru prima dată grupul de fani ai lui Bouchard, autointitulați Genie’s Army. Ulterior, aceștia au venit în Canada s-o susțină la Montreal, federația canadiană suportând o parte din cheltuieli). Dacă Bouchard se va califica la Singapore, am vrea să avem Genie’s Army acolo. Cred că noțiunea de fan club adaugă o dimensiune pozitivă tenisului, pentru că vorbim despre un sport individual, nu avem echipe. Dar poți să creezi echipe. Așa că, pentru Singapore, vom merge la opt școli sau cluburi de tenis și vom alcătui câte un fan team pentru fiecare dintre cele opt care se califică. Asta va duce la o implicare grozavă a tribunelor, o atmosferă mai bună, iar jucătoarele vor fi mai apropiate de fani.

Despre Simona Halep

Cred că WTA, în ultimii ani, înseamnă un mix fantastic între staruri deja consacrate și vedete în urcare. În trecut am avut staruri în creștere care au apărut, dar nu au putut să-și susțină și să-și confirme performanțele.

Am văzut-o însă cu toții anul acesta pe Simona Halep – ea a avut un an complet, a confirmat și a urcat până pe locul 2 în lume.

Îți place?
Susține Treizecizero
Sprijinul tău e esențial ca să putem produce acest conținut. Susține-ne pentru un jurnalism de sport cât mai relevant și valoros!
Prin cont bancar:

IBAN RO51RNCB0079145659320001

Asociația Lideri în Mișcare,

Banca Comercială Română

Treizecizero.ro Abonează-te la 30-0+
Cele mai noi