Ana Bogdan ajunge în premieră în turul al treilea al unui Grand Slam, se pregătește de un duel cu Keys

Camelia Butuligă | 18 ianuarie 2018
Ana Bogdan:

„Acesta a fost primul turneu la care nu m-am gândit la absolut nimic, nu la clasament, ci doar la fiecare punct; înainte era discuția că trebuie să intru în Top 100, toată lumea vorbea în jurul meu despre asta, a fost o presiune pusă și de mine mai mult. Nu m-aș fi gândit că la Australian Open se va întâmpla să fac prima dată turul 3 la un Grand Slam”.

În timpul meciului Bogdan – Putintseva mă gândeam că, de câte ori intră pe teren, toate jucătoarele au trei seturi distincte de probleme de rezolvat: propriul lor tenis, cel al adversarei și condițiile de joc. Meciul Anei a reliefat aceste provocări trilaterale și ea a ieșit victorioasă pentru că le-a rezolvat până la urmă mai bine pe toate trei. Pe lângă aceste trei seturi pe care trebuie să le descurce orice jucătoare, Ana Bogdan mai are unul: în această etapă a carierei sale, întâlnește multe adversare pentru prima oară. Știm din numeroasele declarații că poți să te uiți la videouri pe Youtube până nu mai poți; nimic nu se compară cu a simți cum vine mingea din partea adversarei. Sunt diferențe mari între cum lovesc jucătoarele și în cazul unei prime întâlniri e nevoie de o perioadă de tatonare și ajustare. La conferință, Ana a spus exact asta, că o studiase pe adversară și se aștepta la altceva azi.

Meciul s-a înclinat foarte rapid în favoarea Putintsevei, care a câștigat primul set cu 6-1 pe fondul unui joc grăbit al Anei. Jucătoarea kazahă suplinește lipsa înălțimii cu un joc de pe baseline în care schimbă constant plasamentul și spinul și rupe frecvent ritmul cu scurte. Ana a răspuns încercând să fie ea cea agresivă, să închidă punctul forțând winnerul. Însă această strategie nu a dat roade, dimpotrivă: a făcut multe neforțate (11 față de doar 5 winnere), nu a reușit să capete ritm și i-a dat adversarei un avantaj de un set după doar o jumătate de oră. Până la acel moment, Putintseva gestiona mai bine atât jocul său, cât și pe cel al Anei: avea procentaj mai bun pe primul, raportul winnere-neforțate era mult mai strâns și fructificase eficient două din cele trei mingi de break.

În acest timp, condițiile de joc erau brutale: faimoasa caniculă australiană și-a făcut în sfârșit apariția în a patra zi, cu temperaturi ce au sărit de 45 de grade (cine știe câte or fi fost la nivelul solului, unde suprafața sintetică se poate încinge până spre 60). Tribuna din soare era practic goală, toți spectatorii îngrămădindu-se în cea umbrită. Fetele au fost greu încercate, cerând prosopul cu gheață încă înainte de a se așeza pe scaun și resimțindu-se după schimburile mai lungi. În aceste condiții faptul că Ana și-a pierdut imediat serviciul la începutul setului doi nu era deloc de bun augur.

Însă la 0-2 pe serviciul Anei, Putintseva aleargă spre o scurtă și își prinde un pic piciorul în suprafață: un mic incident aproape neobservat, dar care a scos-o un pic din ritm, suficient cât să-și piardă serviciul apoi. A urmat alt hold al Anei și încă un break rapid. Deloc în apele ei, Putintseva a cerut pauză medicală chiar la 4-2, deși nu era schimbare de teren. Trainerul i-a tratat glezna dreaptă timp de opt minute, timp în care Ana a lovit niște servicii pentru a rămâne conectată.

Aici s-a schimbat radical felul cum au gestionat cele două  atât condițiile de joc cât și jocul adversarei. Ana a rămas calmă și concentrată, Yulia a început să-și piardă jocul: au început să se înmulțească și neforțatele (avea să facă 18 în setul 2) cât și tiradele nervoase pentru care e celebră. De partea cealaltă, Ana începuse să găsească metoda potrivită de a juca: nu neapărat winnere rapide, cât răbdare în schimburi și traiectorii mai liftate, plus un prim serviciu mai eficient. Bogdan a putut să-și pună în practică strategia și pentru că fizic a putut duce raliuri lungi pe căldura infernală, dar și pentru că, mental, s-a ținut răbdătoare de plan și în decisiv, deși l-a început ca pe al doilea cu un break în spate.

O victorie mare pentru jucătoarea română, atât ca semnificație (primul ei tur 3 la un Slam), dar mai ales prin felul cum a fost obținută: descifrând o adversară în premieră pe o căldură groaznică și întorcând meciul după un prim set pierdut. Meciul următor, contra lui Madison Keys, îi va pune aceleași seturi de probleme, dar conținutul lor va fi altul: adversara va fi mare favorită, cu un altfel de joc față de cea de azi, iar meciul se poate desfășura în condiții de joc diferite (altă oră, altă temperatură, alt teren).

Ana: „Nu m-am gândit nicio clipă că la Australian Open o să se întâmple”

Evident încântată de performanța reușită, Ana vede în perspectivă, știind că saltul din clasament o va ajuta să intre mai ușor la turnee. „E extraordinar! Pe moment, în timpul meciului nici n-am realizat. Este nu atât o relaxare, cât o mulțumire. Voi fi pe 88 după azi. Voi putea intra mai ușor la turneele mari, ceea ce e important, pentru că anul trecut se acumula și o oboseală pentru că trebuia să joc mai mult.”

Încurajată de câțiva fani gălăgioși, Ana a simțit din plin efectele. „La 5-2 când m-am ridicat de pe bancă și au început toți să strige, mi-am zis: e meciul meu, e clar. M-au ridicat, pentru că atunci când era scorul strâns, îți pierdeai energia. M-au ajutat mult.”

Ana a suportat greu căldura: „Când am intrat, mi se părea că era imposibil să respir. Când bătea vântul, mi se usca gâtul, mi se uscau ochii, destul de dificil. Iar după schimburi mai lungi îmi ardeau tălpile. Îmi place să joc pe căldură, dar mai mult când e umiditate; când e așa uscat îmi e mai greu.”

Putintseva a surprins-o la început, ceea ce a derutat-o pe româncă. „Știam cum joacă, am urmărit-o la câteva meciuri, am stabilit o tactică înainte, dar parcă azi a fost diferit, mă așteptam la cu totul altceva, ca mingea să vină un pic mai repede. Iar văzând că dă foarte încet, am încercat să fac un pas în față, dar mă grăbeam, încercam să închid punctul mai repede și făceam greșeală după greșeală. La 2-0 am zis ori, ori. Fie stau cu ea la joc și va fi care pe care, chiar dacă temperatura era așa cum era, fie se va termina repede, pentru că nu-mi găseam ritmul. Mi-am dat seama că greșește cu dreapta și am început s-o joc acolo. Iar în setul al doilea am început să joc mai înalt și mai lung, spre deosebire de primul, când am jucat scurt; în setul doi am putut intra în teren.”

Ana culege acum roadele unei schimbări de strategie implementată anul trecut: „Înainte jucam numai ITF-uri, de anul trecut am zis că joc numai turnee mari, mi-am zis că vreau să văd nivelul; sunt meciuri grele, cu adversare puternice, dar meciuri din care ai lucruri de învățat.”

O va întâlni acum pe Madison Keys, finalista de la US Open, despre care nu știe decât ce a văzut la televizor:  „N-am întâlnit-o nici măcar la antrenamente. Știu că e o jucătoare solidă, joacă foarte bine de pe fundul terenului, are lovituri puternice. E agresivă, joacă plat, ia mingea din urcare, va trebui să fiu atentă, ori să variez cât mai mult, ori să încerc să joc cum joacă ea, dar s-o alerg mult.

Îmi e mai ok când joc cu jucătoare ca ea, decât cu o jucătoare care variază, sau înalță, sau joacă foarte moale, precum cea de azi, și ai senzația că poți să faci puncte ușor, dar de fapt greșești. Azi aveam senzația că o să dea tare, dar dădea tot moale. E destul de ciudat. Dar cu Keys măcar știi că de la început și până la final o să dea tare.”

Cu intrarea în Top 100 de acum asigurată, Ana se poate concentra în liniște la jocul ei. Admite că discuțiile permanente despre această barieră au inhibat-o, pe alocuri.

„Anul trecut, după Linz și Luxemburg, unde am pierdut destul de ușor la jucătoare slab clasate, am avut un moment dificil. Nu mă mai regăseam, nu înțelegeam ce se întâmplă, nu știam ce făceam, pe teren eram foarte încordată; era discuția că trebuie să intru în Top 100, toată lumea vorbea în jurul meu despre asta, a fost o presiune pusă și de mine mai mult. Acesta a fost primul turneu la care nu m-am gândit la absolut nimic, nu la clasament, ci doar la fiecare punct. Nu m-aș fi gândit că la Australian Open se va întâmpla să fac prima dată turul 3 la un Grand Slam”. (Adrian)

***

 

Ce-ți poți lua din Shop-ul 30-0

1. Simona de păstrat

Dedicat momentelor importante din cariera Simonei, albumul foto „Simona de păstrat” este tipărit în condiții grafice de calitate înaltă. Cu peste 140 de pagini cu cele mai bune imagini din cariera Simonei și drumul ei spre locul 1, „Simona de păstrat” este un cadou perfect pentru fanii Simonei și fanii tenisului. Albumul este într-un tiraj limitat, așa că nu întârzia să-ți iei un exemplar de aici. 

2.  Noul set de tricouri 30-0 Onederful

Tricourile care marchează un moment istoric: prima jucătoare din România clasată pe locul 1 în lume! Noutatea colecției este Onederful Tricolor, pe care îl poți lua de aici. 

De asemenea, mai ai disponibile opțiunile Onederful White și Onederful Black.

3. Noul tricou 30-0 Tee

Un design fresh, cu care ieși din rând și îți faci cunoscută apartenența, ca fan, la sportul cu cel mai atipic sistem de scor din lume.

 

Verifică toată oferta din Shop AICI

Am structurat mai bine produsele, le ai acum împărțite pe categorii: Publicații | Tricouri | Bundle

(* excepție, tricourile 30-0 Onederful Tricolor și 30-0 Tee).

Îți place?
Cele mai noi