Ion Țiriac intră în International Tennis Hall of Fame pentru “contribuția fabuloasă la dezvoltarea tenisului”

Omul de afaceri român, proprietar al turneului de la Madrid, va fi inclus în International Tennis Hall of Fame, într-o festivitate care va avea loc pe 13 iulie, la Newport, în timpul turneului cu același nume.

Țiriac, care a fost, pe rând, jucător, antrenor, manager sau promotor, devine astfel al doilea român inclus în galeria marilor personalități ale tenisului mondial, după cel alături de care dă numele turneului de la București, Ilie Năstase. Nasty a intrat în ITHF încă din 1991. Ca manager, Țiriac s-a ocupat de Boris Becker, la rândul său un Hall-of-Famer.

Motivarea includerii lui Ţiriac în Hall of Fame-ul tenisului mondial a fost făcută chiar de către Stan Smith, preşedintele International Tennis Hall of Fame & Museum şi rivalul românilor în cele trei finale de Cupa Davis, pierdute în 1969, 1971 şi 1972. ”Ca un rezultat al fabuloasei sale contribuţii la dezvoltarea tenisului şi multiplele sale calităţi, un panel compus din istorici ai tenisului, experţi şi membri ai Hall of Fame l-au desemnat pe Ion Ţiriac pentru această onoare”.

Interesant este că de la începutul organizaţiei, în 1954, numai 224 persoane din 19 ţări au fost incluse în Hall of Fame.

În vârstă de 73 de ani, omul de afaceri români consideră că distincția este foarte importantă, deoarece vine din partea oamenilor care au activat în tenis. ”Nominalizarea a venit târziu şi a venit devreme, pentru că sunt foarte atenţi şi foarte selectivi în opţiunile lor. Gândiţi-vă că în 50-60 de ani au fost aleşi numai 224 de indivizi. Sincer, eram undeva la mijloc, mă aşteptam şi nu mă aşteptam la această onoare. Înţeleg că federaţia internaţională m-a propus, pentru că trebuie să te propună cineva, iar oamenii au votat. Acesta este meritul cel mare, că te aleg oamenii tenisului. Nu funcţionarii, nici jurnaliştii, ci sportivii şi oamenii care s-au ocupat de acest sport”, a declarat Țiriac pentru ProSport.

“Dacă tot m-au onorat, trebuie să fiu oarecum cu un pic de cap şi de cultură şi să-mi achit datoriile, să mă prezint la întâlniri şi să contribui la progresul şi schimbarea tenisului. Lucruri de care m-am ocupat în ultimii 30 de ani de când am renunţat la performanţa seacă”, a mai spus Țiriac.

Mediafax notează că alţi foşti sportivi români incluşi în Hall of Fame sunt Iolanda Balaş (atletism), Eduard Pană şi Doru Tureanu (hochei pe gheaţă), Nadia Comăneci, Bela Karoly, Ecaterina Szabo, Teodora Ungureanu, Octavian Bellu, Daniela Silivaş, Simona Amânar şi Lavinia Miloşovici (gimnastică).

În aceeași clasă cu Țiriac vor intra în International Tennis Hall of Fame alte personalități, printre care cel mai important nume este cel al Martinei Hingis, fosta mare campioană elvețiană. De asemenea, vor mai intra comentatorul ESPN Cliff Drysdale, fostul jucător şi actualul promotor Charlie Pasarell și jucătoarea australiană Thelma Coyne Long.

Martina Hingis a fost numărul 1 timp de 209 săptămâni în total şi a câştigat 5 Grand Slamuri la simplu şi 10 la dublu.

Zgura albastră, Stuttgart, Madrid, influență, acțiuni caritabile

De numele lui Ion Țiriac se leagă o mulțime de acțiuni și proiecte cu greutate în tenis, românul fiind considerat una dintre cele mai influente persoane la nivel mondial în acest sport. Ca jucător se caracteriza, hilar, “cel mai bun jucător din lume care nu știe să joace tenis”. A transformat turneul de la Stuttgart într-un punct important pe harta tenisului mondial, iar când tenisul a devenit mult mai popular în Spania, l-a mutat la Madrid. Ulterior, și-a folosit influența pentru a-l muta încă o dată, din octombrie în mai, și dând peste cap sezonul de zgură așa cum era el construit. Decizia nu i-a mulțumit pe toți, unii jucători fiind deranjați că trebuie să joace la  altitudine foarte aproape de Roland Garros, cel mai important turneu pe zgură. Condițiile oferite la Madrid, într-o bază de tenis ultra-modernă, dotată cu trei terenuri cu acoperiș, au cântărit mai greu. 

Dar cel mai mare scandal s-a stârnit după ce ideea lui Țiriac de a implementa la Madrid zgura albastră s-a dovedit, în linii mari, un fiasco, și nu atât din cauza vizibilității, una evident îmbunătățită, cât din cauza pregătirii insuficiente a terenurilor. La presiunea jucătorilor, ATP a interzis zgura albastră, însă Țiriac nu a renunțat cu totul la idee. Printre alte planuri ale lui, mai mult sau mai puțin fanteziste, s-au numărat mingile de culoare fosforescentă și formatul pe grupe, ambele pregătite pentru Madrid. 

În folclorul tenisului circulă o mulțime de povești despre atitudinea impunătoare a lui Țiriac. Despre el se spune că a ieșit furtunos dintr-o ședință a ATP după ce a țipat la fiecare persoană din încăpere și după ce i-a făcut pe toți idioți. 

Declarațiile lui sunt întotdeauna pline de conținut, dar mai ales tranșante și nu odată au stârnit controverse. Țiriac i-a caracterizat pe cei doi mari rivali, Federer și Nadal, printr-o declarație plină de culoare: “Când joacă Federer, ai impresia că, de fapt, cântă la pian. Când joacă Nadal, e ca și cum bate tobele”. Dincolo de asta, Țiriac a lăsat să se înțeleagă că e mai degrabă fanul elvețianului. Ceea ce se știe mai puțin e că românul a acceptat să susțină programele umanitare derulate de Federer în Africa. În jur de 54.000 de copii din Malawi ar urma să fie susținuți de campania fundației Roger Federer.

Cea mai recentă acțiune de tennis-business a lui Țiriac vizează un alt turneu de 250. El a cumpărat, împreună cu fostul jucător de tenis Rainer Schuettler, o licență care se va metamorfoza în turneul de la Dusseldorf, organizat în săptămâna premergătoare Roland Garros. E un turneu care ia locul fostei ATP World Team Cup, o competiție pe echipe care-și pierduse din interes.

Dincolo de orice altceva, rolul major deținut de Țiriac în tenisul mondial este indiscutabil, și, de acum, consfințit oficial de introducerea în International Tennis Hall of Fame.