100! Roger Federer atinge o bornă istorică, triumfă în finala de la Dubai cu Tsitsipas

Radu Marina | 2 martie 2019

Roger Federer triumfă pentru a opta oară la Dubai, după victoria, 6-4, 6-4, în fața grecului Stefanos Tsitsipas, reușind prin acest rezultat să atingă încă o bornă istorică în cariera sa: titlul cu numărul 100. Astfel, Federer devine doar al doilea jucător din circuitul masculin care ajunge la 100 de titluri. El i se alătură lui Jimmy Connors, cu 109 titluri. Afară de Connors și Federer, în clubul cu cel puțin 100 de titluri la simplu mai sunt prezente Martina Navratilova (167), Chris Evert (157) și Steffi Graf (107).

Zgura
Zgura

Roger Federer a câștigat titlul carierei cu numărul 100, după ce l-a învins în finala de la Dubai pe Stefanos Tsitsipas, 6-4, 6-4. Este, de asemenea, titlul cu numărul 8 al lui Federer la Dubai, elvețianul revanșându-se pentru eliminarea din ianuarie, de la Australian Open. Bilanțul lui Federer în finale devine acum de 100-52. Tsitsipas, care încerca al doilea titlu în tot atâtea săptămâni, va intra în Top 10 de săptămâna viitoare. Elvețianul va urca pe 4.

Înainte de a fi o finală simbolică și istorică pentru Federer, meciul avea un context special, dat de întâlnirea recentă de la Melbourne, singura înfrângere a lui Federer din acest an. Stefanos a ajuns la ora meciului aducând o serie de opt victorii consecutive, iar grecul, în căutare de noi performanțe care să-i certifice statutul, ar fi adorat să joace rolul de spoiler azi. De regulă, jucătorii vorbesc mai rar despre revanșe în tenis, însă Federer a fost ferm înaintea acestei partide, spunând că meciul pierdut din Australia l-a durut și „pe undeva, este vorba și de o revanșă”.

La fel de hotărât a fost și când a venit vorba despre ce ar trebui să facă diferit acum față de ultimul meci, nuanțând punctele tari ale grecului și oferind câteva alternative pe care le are la îndemână pentru a-l învinge. „Ce îmi place la Stefanos este modul rapid în care reușește să ia mingea de fiecare dată. Ia tot timpul mingea devreme și vine la fileu. Are modalități diferite de a câștiga puncte, ceea ce complică lucrurile. Cred că e foarte important să mixez, să fiu solid și să nu-i ofer multe șanse. Și să continui să-i arăt că va fi foarte greu pentru el să câștige acest meci”, spunea Federer înaintea finalei.

Schema pe care Federer a executat-o astăzi a pornit, de fapt, exact de la cel mai mare avantaj al lui Tsitsipas. Elvețianul și-a propus să-i facă viața grea lui Tsitsipas când vine vorba de lovitul mingilor devreme. Pe tot parcursul săptămânii, Tsitsipas a avut un procentaj de aproximativ 40% al mingilor lovite din interiorul terenului. În finala de astăzi, acest procent a scăzut la 20%. Responsabilul principal pentru asta a fost Federer, care și-a pus în funcțiune jocul de bază: multe puncte încheiate din maxim trei lovituri, eficiență maximă cu serviciul, returul și jocul la fileu.

În felul acesta, pentru Tsitsipas a fost aproape imposibil să dețină controlul în raliuri, motiv pentru care, în majoritatea timpului, fie a trebuit să se apere mai des decât să atace, fie loviturile lui au fost inofensive, obligat să le execute din spatele liniei de fund. A ajutat și faptul că Federer a pornit din start cu break, ceea ce l-a ajutat să joace cu și mai multă încredere.

Toate astea aveau să fie confirmate, ulterior, și de către Stefanos la conferința de presă. „El a fost foarte agresiv astăzi, nu mi-a dat niciun moment de respiro. A avut controlul asupra a tot ce a făcut, a luat mingea foarte devreme, în urcare, nu mi-a dat timp să mă pregătesc. A fost un joc foarte rapid din partea lui. Am simțit că el e cel care controlează totul pe teren, că joacă în proprii săi termeni. A fost foarte, foarte agresiv”.

Stefanos a resimțit, probabil, și efortul fizic recent. După două meciuri dure în sferturi și semifinale, ambele câștigate în set decisiv, dar mai ales după întregul tur de forță (a doua finală consecutivă, opt victorii la rând), resursele lui au fost mai puține și, implicit, jocul său mai ușor de descifrat de către Federer, care nu-i făcuse break în cele două întâlniri anterioare de anul acesta. Rămâne însă o săptămână în care Tsitsipas și-a mai îndeplinit un obiectiv. La începutul anului, el spunea că pentru 2019 are patru mari obiective: să ajungă într-o semifinală de Slam, să intre în Top 10, să câștige un titlu Master și să se califice la Turneul Campionilor. După aproape două luni de la începerea sezonului, el a bifat deja două din ele.

Asta nu scade din meritele lui Federer. Elvețianul a mers și și-a luat victoria, cum ar spune Martina Navratilova. Mesajul pe care l-a vrut transmis adversarului încă de la primul retur lovit a fost că va face totul ca meciul să depindă doar de el: toate acele retururi lovite pe mingile în urcare, modul agresiv în care s-a poziționat în teren, lovind des din interior, certifică acest lucru. La finalul meciului, procentajul în ceea ce privește mingile lovite din interiorul terenului a arătat așa: Federer 41%, Tsitsipas 22%.

Roger a pornit tare, reușind break-ul (care avea să fie și decisiv pentru primul set) la nici trei minute după începerea finalei. A avut mereu câte un răspuns la tentativele grecului de a prelua inițiativa în punct. Ori de câte ori Tsitsipas reușea să-și recapete poziția confortabilă în teren, Federer avea grijă să închidă punctul cu veniri la fileu spontane, înainte ca lucrurile să se complice.

În alte cuvinte, Federer s-a ridicat la înălțimea momentului. Într-un meci pentru istorie, Roger a jucat precum un jucător care a făcut și continuă să facă istorie.

Acest titlu #100 vine la 18 ani distanță de primul. Pe 4 februarie 2001, la Milano, Federer câștiga primul său trofeu la nivelul circuitului ATP, după victorii la Rainer Schuettler, Cyrill Saulnier, Goran Ivanisevic, Yevgeny Kafelnkikov și Julien Boutter în finală – toți fiind acum jucători retrași de ani buni. Ba mai mult, exceptându-l pe Tommy Robredo, toți jucătorii prezenți pe tabloul principal al acelui turneu (printre care Marat Safin, Andrei Pavel, Greg Rusdeski, Xavier Mallise, Jiri Vanek, Ivan Ljubicic) sunt acum retrași din activitate.

Cele 100 de titluri, în cifre

-cele 100 de titluri sunt împărțite astfel: 20 titluri de Grand Slam, 27 Masters, 6 ATP Finals, 22 ATP 500, 25 ATP 250;

– Titluri pe ani: 2001 (1), 2002 (3), 2003 (7), 2004 (11), 2005 (11), 2006 (12), 2007 (8), 2008 (4), 2009 (3), 2010 (5), 2011 (4), 2012 (6), 2013 (1), 2014 (5), 2015 (6), 2016 (0), 2017 (7), 2018 (5), 2019 (1*)

-singurul jucător din istorie care câștigă opt titluri la Wimbledon (din 11 finale);

-singurul jucător care câștigă trei turnee de Grand Slam diferite de cel puțin cinci ori (Australian Open, Wimbledon, US Open);

– În 2006, Federer a participat la 17 turnee și ajuns în finală la 16 dintre ele, câștigând 12. A câștigat 92 de meciuri și a pierdut doar cinci (cu Rafael Nadal și Andy Murray). Niciun alt jucător din Era Open nu a mai reușit un astfel de sezon;

– Este singurul jucător care a câștigat cel puțin zece titluri pe trei suprafețe diferite: 69 pe hard, 18 pe iarbă, 11 pe zgură, plus alte 2 pe carpetă;

– Dintre cele 100 de turnee, 31 au fost câștigate după vârsta 30 de ani;

– Jucătorii pe care Federer i-a învins cel mai des în finale: Nadal (10), Roddick (7), Djokovic (6), Murray (5), Ljubicic (4)

– Afară de cele 100 de finale câștigate, Federer a pierdut alte 52. 25 dintre acestea au fost pierdute în setul decisiv

– Clasamentul all-time: 1.Jimmy Connors 109, 2. Roger Federer 100, 3. Ivan Lendl 94, 4. Rafael Nadal 80, 5. John McEnroe 77

„E o călătorie lungă și minunată. Am iubit și iubesc fiecare minut petrecut pe teren. A fost greu, dar sacrificiul a meritat. Să ajung la 100 de titluri este un vis împlinit pentru mine. Sunt atât de fericit că încă joc. Nu aș face nimic diferit. Iubesc fiecare minut petrecut pe teren.” – Roger Federer

Îți place?
Cele mai noi