Maria Sharapova pierde la Stuttgart, căderea continuă. Concluzii și bilanțul ei la fix un an de la revenire

În urmă cu fix an de zile, Maria Sharapova își făcea revenirea în circuit la Stuttgart, după o pauză de 15 luni, cauzată de  suspendarea pentru dopaj. La acel moment, parcursul ei de la Stuttgart avea să fie un succes, pentru că reușea semifinale la primul ei turneu de la revenire, și nu puțini au fost cei care o vedeau urcând rapid în clasament și întorcându-se iute la nivelul ei obișnuit. Ba chiar se făceau calculele și se analiza cât ar trebui să câștige pentru a urca repede în elită, ea fiind la acel moment fără clasament.

Doar că socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg, nici pentru ea și nici pentru cei ce o vedeau sărind etapele. Dorința de a juca cât mai mult și planificarea greșită a turneelor după o pauză atât de mare aveau să o coste, lucru admis chiar de ea. O accidentare i-a stricat ritmul ulterior, făcând-o să piardă turnee importante. Însă până să ajungă aici, a simțit din plin un alt efect al suspendării: cumva paradoxal, în primele ei două turnee de la revenire le-a întâlnit pe Kristina Mladenovic și Eugenie Bouchard, adică jucătoarele cu cele mai vehemente reacții la adresa ei, care au criticat acordarea de wild card-uri unei jucătoare care revine după o suspendare de dopaj. Ambele jucătoare aveau să se motiveze suplimentar pentru meciurile cu Sharapova și au reușit să o învingă –  Kristina Mladenovic la Stuttgart, Bouchard la Madrid – fiecare făcând cel mai bun meci al ei din sezonul 2017.

După trei turnee intense, cu toată drama revenirii, cu multe meciuri de trei seturi, și cu un ritm pentru care nu era încă pregătită, Sharapova fost obligată să se retragă în turul doi la Roma, din cauza unei accidentări la coapsă. Accidentare care alături de o altă problemă la antebraț a făcut-o mai apoi să rateze tot sezonul de iarbă; s-a întors abia la Stanford, acolo unde din nou s-a retras în turul doi.

Sharapova a reușit să se apropie de top 100 abia după parcursul avut la US Open, unde a ajuns în optimi (bifând și prima ei victorie vs. top 10 de la revenire, cea cu Simona), urmând ca titlul câștigat la Tianjin pe final de an să o ducă aproape de top 50 la încheierea lui 2017. Un final de sezon promițător, dar o revenire considerată de mulți sub așteptări. Lucru care avea să se confirme pe deplin anul acesta: înfrângeri dese și clare, joc chinuit și fragmentat, multe retrageri.

Semnalul că ceva trebuie schimbat a fost tras chiar de ea, după eliminarea din primul tur de la Indian Wells. A renunțat la colaborarea cu Sven Groneveld, omul care a fost alături de ea pe tot parcursul suspendării, și a revenit la Thomas Hogstedt, cel care o mai antrenase între anii 2010-2013. Alegerea de a se întoarce la suedez e explicabilă, pentru că în 2010, Hogstedt a ajuns în echipa Mariei într-un moment la fel de complicat precum cel de acum: rusoaica încerca să revină după operația suferită la umăr și nu se regăsea. Venirea suedezului în echipa ei avea să fie una dintre cele mai importante mutări din cariera ei; cu ajutorul lui a reușit să se transforme într-o redutabilă jucătoare de zgură, a câștigat un titlu la Roland Garros și a redevenit lider mondial.

Și iată-ne ajunși din nou la Stuttgart, la fix un an distanță de la revenirea în circuit a Mariei. Cu un nou antrenor, cu o serie de trei înfrângeri consecutive, dar și fără prea multe lucruri schimbate de acum un an – aceleași dubii, aceeași lipsă de formă fizică și având încă o dată nevoie de wild card pentru a intra pe tabloul principal – Maria s-a întors la turneul care ani la rândul a fost ca o redută greu de cucerit de alte adversare, dar nu și pentru ea. Alături de cel de la Roma, Stuttgart e turneul pe care Masha l-a câștigat de cel puțin de două ori în carieră, locul în care reușea mai mereu în anii de glorie să pornească un sezon de zgură dominant. Anul acesta însă, ea pleacă de la Stuttgart mai devreme ca niciodată, cu alte incertitudini, cu o a patra înfrângere consecutivă și cu senzația că, de la meci la meci, groapa în care se află se adâncește și mai mult.

Înfrângerea în fața Carolinei Garcia, 3-6, 7-6, 6-4, a semănat cu multe altele din ultimele 12 luni; unele din lovituri sunt încă acolo, dorința e și ea acolo, e foarte motivată, dar totul începe să devină haotic și nelalocul lui pe măsură ce meciul înaintează.

Astăzi, pe o zgura descrisă de Karolina Pliskova drept cea mai rapidă pe care a jucat vreodată, Masha a făcut unul din cele mai bune seturi din acest an: două erori, nicio dublă greșeală, nouă winnere, două puncte cedate cu prima servă. Dar de la mijlocul setului doi ceva s-a rupt. Nu a mai avut aceeași claritate, a jucat la întâmplare, nu s-a mai folosit de picioare și a avut mari probleme în a întoarce mingile ceva mai plate trimise de Garcia. A sfârșit prin a pierde prima dată la jucătoarea care se anunța fix în urmă cu șapte ani, în întâlnirea lor din turul al doilea de la Roland Garros, în timpul căreia Andy Murray proclama despre Garcia, o ilustră necunoscută, că are potențial de locul 1 în lume.

Senzația pe care o dă Masha acum e că nu poate susține același ritm un timp îndelungat; are momente în care joacă exemplar și momente în care nivelul jocului ei scade brusc. Spre exemplu, în tiebreak-ul setului doi a revenit de la 2-6 jucând patru puncte într-un mod impecabil, salvând mingea de set de la 5-6 cu un rever în lung de linie ca în vremurile bune. Dar apoi scade brusc nivelul și pierde două puncte la rând, implicit și setul. Un alt exemplu: în decisiv începe agresiv, face devreme break-ul se duce la 2-0, e la o minge distanță de a face 3-0; de acolo își pierde serviciul și nu mai câștigă un punct.

Iar cireașa de pe tort a fost ușurința cu care și-a cedat serviciul la 4-4 în decisiv. Asta a fost o altă evidențiere a concluziei acestui sezon: pe măsură ce meciul înaintează, jocul ei scade în intensitate, calitate și precizie.

La trasul liniei, după un an de la revenire, Sharapova nu e pe minus, dar cu siguranță nu e în locul în care și-ar fi dorit. Puțini sunt cei care ar fi crezut că un an mai târziu de la revenirea în circuit, Maria va avea o serie de patru înfrângeri consecutive (ceea ce nu s-a mai întâmplat din 2003), va fi ieșită din top 50 (de săptămâna viitoare va coborî pe locul 52) și singurul rezultat notabil în  ultimele 12 luni va fi un titlu câștigat la Tianjin.

Maria are de răspuns multor întrebări, însă nu e încă în panică de timp. Zgura i-a fost nu o dată prietenoasă; turneele care urmează vor fi o șansă de a pune corabia pe linia de plutire înainte de al doilea Grand Slam al anului.

*

Foto: Jimmie48Photography

*

Scurt și cuprinzător. Primește primăvara cu reducerile din Shop-ul 30-0: până la 40 la sută reducere la produsele selectate! Fără voucher, fără condiții secrete; ce vezi e ce primești. Sunt ultimele reduceri aplicate în magazinul 30-0 pentru o perioadă însemnată; verifică-le și profită de ele acum, aici!