Întoarcerea Agnieszkăi Smart-wanska | Victorie în trei acte cu Na Li într-un meci superb

Adrian Țoca | 2 iulie 2013

Aga și Na Li au oferit meciul turneului și una dintre cele mai pasionante dispute ale anului. Polonia este acum sigură de doi semifinaliști la Wimbledon 2013. Iar Wimbledon va oferi o campioană de Slam în premieră. Niciuna dintre cele 4 semifinaliste n-a mai câștigat vreun titlu de GS.

Wimbledon este oferit pe 30-0 de

Dacă și finala va fi la fel de bună precum acest meci, atunci turneul feminin poate fi considerat un succes fără discuții. Într-o fascinantă confruntare a două stiluri complet diferite, Agnieszka Radwanska și Na Li au oferit un meci pur și simplu plăcut de urmărit, nivelul tenisului fiind la cote dintre cele mai ridicate. Spectacolul și rivalitățile apar atunci când se ciocnesc două culturi diferite, iar dacă Aga și Na Li se vor mai întâlni în astfel de meciuri cu miză, ele ar putea pune umărul la o nouă poveste interesantă în WTA, chit că, deocamdată, una de rang secundar, de locurile 4-5. În sensul că le lipsesc meciurile în fazele avansate ale competițiilor. Din 10 întâlniri anterioare, una singură a fost într-o semifinală, anul acesta, la Sydney. 

Confruntarea numărul 11, al doilea sfert de Slam dintre cele două al anului (după ce Li a câștigat incontestabil la Australian Open), a avut nevoie de aproape trei ore și jumătate ca să se termine, timp în care a fost întreruptă de două ori din cauza ploii, s-a închis acoperișul, Aga a avut nevoie de intervenția trainerului, iar ca să închidă meciul poloneza a avut nevoie de opt mingi de meci. Cu mici excepții, nivelul calitativ n-a scăzut aproape deloc. O permanentă înfruntare între jocul all-in pe atac al chinezoaicei, subminat uneori de capacitatea atât de unică a lui Li de a-și pune bețe în roate singură, versus defensiva stelară a Agăi, împodobită cu soluții dintre cele mai creative, aplicate în momentele cele mai grele. 

„Jocul Agnieszkăi e precum o moarte lentă, cauzată de câteva mii de tăieturi mici”, spunea Martina Navratilova înainte de meci, explicând de ce și-a ales-o pe poloneză ca favorită dintre cele opt rămase pe tablou. Iarba e un aliat prețios pentru stilul Radwanskăi, iar ea a avut nevoie de orice ajutor posibil pentru a stăvili o adversară în fața căreia pierduse patru dintre ultimele cinci meciuri directe, câteva dintre ele la scor.

Spuneam de cele trei acte. Primul s-a confundat cu setul inaugural, o bătălie acerbă pe sârmă în care diferențele s-au făcut la cele mai mici detalii. Și când tenisul nu le-a putut departaja, a intervenit mentalul. După un schimb de break-uri la zero în startul jocului, Aga și Li s-au aliniat la serviciu, mergând braț la braț până la 4-4, ocazional testându-și reciproc nervii și serviciile. Apoi chinezoaica a făcut break, asta după ce salvase în game-ul anterior două șanse de BP, și a servit pentru set la 5-4. Aici s-a jucat momentul psihologic numărul 1 al meciului. Na Li a avut patru mingi de set, toate ratate. La două dintre ele, Radwanska a produs o pereche de passing-uri fabuloase, ținând cont de importanța momentului. Iar la a patra, Na Li a luat o decizie strategică pe care o s-o viseze o vreme: n-a făcut challenge pe primul serviciu, care s-a dovedit a fi bun, și a sfârșit prin a pierde punctul. Ulterior, și-a pierdut și serviciul, iar setul a alunecat în tiebreak, unde Radwanska s-a impus la prima șansă de set de care a beneficiat, după ce a revenit încă o dată din urmă, de la 3-5.

A urmat o scurtă pauză din cauza unei reprize de ploaie, iar la reluare Aga a făcut sandwich dintr-un break și două servicii în care a revenit de la 0-30, omorând complet ritmul lui Na Li, care părea gata să renunțe la luptă. S-a ajuns la 4-2, moment în care campioana asiatică a reușit, în fine, să-și ridice decisiv jocul și să-și impună cuvântul, pe fondul unei căderi de tonus a Radwanskăi. Rămasă parcă fără suflu și fără replică la ploaia de retururi agresive venită dinspre adversară, Radwanska a cerut medical time-out după o serie de patru game-uri cu care a pierdut setul. Și așa ajungem în actul 3.

Început după o întrerupere de aproape 10 minute, decisivul a găsit-o pe Aga brusc reîncărcată. A făcut break, apoi l-a confirmat înainte ca ploaia să oprească iar meciul pentru mai bine de o jumătate de oră. Când s-a reluat, de data asta sub acoperiș, Radwanska a continuat pe aceeași notă foarte agresivă. S-a intrat pe linie dreaptă, iar nivelul jocului era din nou foarte ridicat. E o minunăție s-o vezi pe Aga nu doar apărându-se într-atât de creativ, ci mixând apărarea cu atacuri impecabil organizate, totul asortat cu veniri la fileu sau cu o serie de scurte care au început, în fine, să meargă pe final de meci. Radwanska a obținut dublul break asigurator, și a avut două șanse de meci la 5-1. Salvate de Li, și am ajuns la ultimul game al partidei, unul ca o picătură concentrată a tot ce văzusem înainte.

Întâi Li și-a făcut rost de două mingi de break, salvate impresionant de poloneză, apoi s-a început seria celor șase mingi de meci. S-a repetat aproape de fiecare dată un șablon: schimb prelungit + winner Radwanska pentru minge de meci, urmat imediat de serviciu slab + retur bombă Li, pentru salvarea respectivului match point. Și tot așa, până când Aga a reușit, într-un final, să pună capăt meciului. Dacă toate meciurile Aga – Li vor fi așa, atunci chiar că avem motive să ne dorim ca ele să se întâlnească tot mai des în fazele avansate ale Slamurilor.

Câteva idei:

– uimitor de câte ori s-a putut repeta un șablon de-a lungul meciului: de fiecare dată când a reușit s-o scoată pe Radwanska într-un colț al terenului și se pregătea să facă winner, Li a trimis ca hipnotizată direct înspre racheta polonezei, care s-a oprit brusc din alergare, ca și cum ar fi știut unde urmează să vină mingea. Natural, punctul se termina cu winner pentru Aga.

– știam deja de faimoasa execuție specifică Agăi, din poziție îngenunchiată, am mai scris în nenumărate rânduri despre originalitatea Radwanskăi, dar azi s-a întrecut pe sine. La un moment aproape că s-a așezat pe iarbă și a lovit un winner de la o înălțime practic imposibilă, schimbând în același timp direcția mingii și folosindu-se de viteza cu care aceasta fusese plesnită de Li. Fantastică lovitură.

– Li își face un obicei să piardă meciuri superbe. Și înfrângerea ei cu Azarenka din finala AO se numără printre meciurile anului.

– La conferință, ea a povestit cum a fost lăudată de Carlos Rodriguez. „Felicitări, sunt mândru de tine!”, „Păi, am pierdut!”, „Sunt mândru că ai început, totuși, să faci ce ți-am cerut!”, a sunat dialogul.

– Li a venit într-un număr record de ocazii la fileu: 71 de urcări, dintre care a câștigat 66 la sută. „Cred că azi am venit la fileu mai mult decât în toată viața mea. Dar nu e chiar așa de rău cum credeam eu pe timpuri, când îmi ziceam, oh, nu, trebuie să stai pe baseline”.

– de ce n-a făcut Li challenge la acel punct? Poate pentru că n-a vrut să-și rupă ritmul între primul și al doilea serviciu, într-un moment atât de important al meciului (reamintesc, minge de set). Mulți jucători fac asta, întreruperea adică, apoi urmează inevitabil o dublă greșeală, tocmai din cauza pauzei mari, care le diminuează concentrarea. Reacția lui Li, la conferință, când a fost informată că mingea era bună? „Wow!”

– dacă Li ar fi câștigat, ar fi trimis-o pe Aga în afara top 4.

– Pentru Agnieszka este o șansă fantastică, o oportunitate enormă de a-și trece în cont primul Slam, în condițiile în care cele trei adversare care o devansează în clasament nu-i dau prea multe ocazii în restul Slamurilor. În special Vika și Serena, care nu-i permit să vadă mingea, nelăsând-o să-și facă jocul ei clasic. Infinit mai potrivită pentru Radwanska este și suprafața, pe care o adoră și pe care a și câștigat Wimbledonul la junioare. Astea fiind zise, traseul ei nu e deloc simplu. După trei meciuri grele și foarte grele (Keys, Pironkova, Li), are acum de înfruntat altă jucătoare care o poate spulbera cu forța ei, nimeni alta decât Sabine Lisicki, preferata publicului. Dar nimic nou pentru Radwanska, e obișnuită să joace în astfel de situații în care raportul de forță fizică îi este complet defavorabil. 

– eliminările Kvitovei și lui Na Li înseamnă că Wimbledon 2013 va propune o campioană de Slam în premieră. 

Highlights

Reacții pe Twitter

Ce careu de semifinaliste avem!

În celelalte meciuri nu putea lipsi, de asemenea, drama. Mai puțin în cazul lui Lisicki, care a confirmat victoria cu Serena cu o alta, foarte consistentă, 6-3, 6-3 cu Kanepi, obținând a doua ei calificare în semifinalele Wimbledon într-un interval de trei ani. Sabine este, practic, singura dintre cei/cele care au produs marile surprize ale turneului și care confirmă în runda următoare, spre deosebire de Stakhovsky, de Darcis sau chiar și de De Brito. Dacă Radwanska – Li ar fi fost demn de o finală, atât ca și calitate, cât și din punct de vedere al clasamentului, Radwanska – Lisicki ar trebui să fie măcar la fel de bun. Două specialiste pe iarbă, aceeași contradicție de stiluri. Și o șansă enormă pentru ambele.

Nu că ultima afirmație n-ar fi valabilă și pentru fetele care se vor întâlni în cea de-a doua semifinală. Într-un meci întrerupt pe o perioadă îndelungată din cauza ploii, Marion Bartoli a pus capăt seriei lui Sloane Stephens, înfrângând atât opoziția americancei, cât și pe cea a publicului, deranjat că Marion a cerut oprirea meciului la finalul setului întâi, la primele picături de apă. Setul doi a fost foarte tensionat și slab, cu o serie de opt break-uri consecutive.

Iar Kirsten Flipkens a făcut surpriza zilei (la câte au fost în turneu, aproape că devine perimat cuvântul), întorcând de la 0-1 la seturi cu Petra Kvitova care, tradițional, nu confirmă atunci când sunt cele mai mari așteptări puse în ea. Păcat de jocul de care e în stare cehoaica, dar felul în care aproape că respinge oportunitățile atunci când ele i se ivesc e deja cronic. Elocvent e vole-ul de rever aproape sălbatic cu care a ratat la minge de break, la 4-4 în decisiv. Flipkens, învinsa Simonei Halep în finala de la Hertogenbosch, ajunge în premieră pentru ea într-o astfel de fază. Ce-i drept, Kvitova a avut și ceva probleme de sănătate, ea cerând un timeout între seturile doi și trei. Aparent, a prins un virus cu o noapte înainte.

Așadar, avem semifinale cu numărul 4, numărul 15, numărul 20 și numărul 24 în ierarhia mondială. Dar, cum spuneam și ieri, cu toată nebunia și surprizele de la Wimbledon, nu sunt prezențe nejustificate. Avem în ecuație două finaliste la Wimbledon (Radwanska 2012, Bartoli 2007) și o semifinalistă (Lisicki 2011). 

Îți place?
Susține Treizecizero
Sprijinul tău e esențial ca să putem produce acest conținut. Susține-ne pentru un jurnalism de sport cât mai relevant și valoros!
Prin cont bancar:

IBAN RO51RNCB0079145659320001

Asociația Lideri în Mișcare,

Banca Comercială Română

Treizecizero.ro Abonează-te la 30-0+
Cele mai noi