Who’s hot, who’s not? Cine ajunge la Melbourne în trombă, cine târâș-grăpiș?

Camelia Butuligă | 14 ianuarie 2018

Performanțele bune la turneele de pregătire sunt un indicator optimist mai ales pentru jucătorii mari, care știu să se păstreze mental pentru felul principal: Slamul care urmează. Deseori, jucătorii de pluton care au rezultate bune înainte de Slam rămân doar cu acele rezultate.

Săptămânile astea au avut niște eroi – le evaluăm pe scurt șansele de a fi eroi și la marea premieră, nu doar la repetiții.

Hot

Kerber pare să-și fi găsit jocul din 2016. La Sydney le-a plimbat pe adversare pe tot terenul, a găsit unghiuri sadice cu dreapta și a returnat fatal. Precizia plasamentului, un ingredient esențial în jocul ei, necesită concentrare, prospețime și încredere, atribute pe care Angie le pierduse anul trecut, dar pe care se pare că le-a regăsit în 2018. Îmi plac șansele ei de a ieși nevătămată din acea optime de foc la AO.

Delpo își ia și el avânt înainte de AO. Proaspăt intrat în Top 10, carismaticul argentinian va fi întâmpinat la Melbourne ca fiul rătăcitor care se întoarce în sfârșit unde i-e locul. Întrebarea este dacă va putea duce fizic încă două săptămâni, mai ales că are tablou greu. Chiar dacă va capota pe parcurs, Juan tot e capabil să facă niște victime de soi sau măcar să-i obosească pentru adversarul următor.

Deși numărul celor care au atins gloria s-a tot împuținat de la Laver încoace, australienii produc constant jucători de calitate. În ultimul timp, problema acestora nu este atât talentul, cât atitudinea. După băieții răi Tomic și Kyrgios, De Minaur schimbă registrul: mărunțel, muncitor și modest, dar capabil de niște retururi și o acoperire a terenului cum numai în WTA mai vezi. Puștiul a avut un început de an fulminant – pe deasupra în fața conaționalilor săi. Probabil nu va mai avea multe rezerve emoționale pentru Melbourne, dar a fost un adevărat spectacol aterizarea sa în prime-time.

Deși jucătoare de pluton, Camilla Giorgi e faimoasă de ani buni pentru mina impasibilă, rochițele extrafeminine și loviturile extrabombastice. Ultimele i-au adus în mod egal victorii și înfrângeri. Jocul ei categoric ofensiv era lipsit de nuanțe, dar la acest început de an se pare că Giorgi a mai ajustat ferocitatea loviturilor. Acest mic remix a dat rezultate, la Sydney italianca lăsând imperturbabilă-n spate nume ca Kvitova sau Radwanska. Rămâne totuși vulnerabilă în fața jucătoarelor counterpuncher care au și un pic de motorizare, ca Angelique Kerber, care a și scos-o în două seturi în semi.

Unul din cele mai bune începuturi de an pentru Simona Halep, care a luat titlul și la simplu și la dublu la Shenzhen. Decizia ei de a nu juca în săptămâna de dinainte Australian Open mi se pare bine gândită – pentru cineva care țintește titlul, trei săptămâni consecutive de tenis sunt un risc inutil. Lipsită de accidentări, odihnită și dornică de victorii, singurul semn de întrebare din dreptul numelui ei este firma în care se va îmbrăca la Melbourne.

Începutul lui 2018 continuă ascensiunea din 2017, iar acum că Mihaela Buzărnescu a intrat în top 50 și va fi clasată înaintea Mariei Sharapova, ne întrebăm: cât de departe poate merge? A început de jos, cu turnee ITF, apoi calificari în turnee WTA, intrări directe pe tablou și apoi faze finale. Ascensiunea ei vine târziu și poate de aceea a și ars repede multe etape: Mihaela nu mai are timp de preludii și vâslește strașnic pe acest val care o poartă în viteză. Este bandajată când i se adună meciurile, dar și corpul, și spiritul ei par să se bucure de efort. La Melbourne a primit o provocare încă din primul tur: Caroline Wozniacki. Greu de învins de obicei de jucătoare mai slab clasate, Caro va fi o nucă tare – e interesant dacă Mihaela va aborda meciul cu o atitudine ”nu am nimic de pierdut” sau se va crispa din cauza contextului sau epuizării fizice (să nu uităm că aproape că n-a avut off-season).

Aprop de Wozniacki, este și ea pe lista ”hot”, și nu numai datorită ședințelor foto din Sports Illustrated. Caro a făcut finală la Auckland – deși n-a învins cine știe ce nume pe parcurs și a pierdut la Goerges, daneza a adunat destule meciuri pentru a-și retrezi spiritul de competiție cu care a încheiat 2017. Goerges continuă și ea un 2017 foarte bun, dar cu jocul ei riscant e tot timpul în pericol să rateze oportunități. Ea și Giorgi sunt în aceeași categorie: le susțineți pe propriul risc.

Elina Svitolina nu mai e de mult o speranță la nivel de turnee WTA. Anul trecut a strâns 5 titluri, dintre care 3 Premier 5. La Slamuri e altă poveste: cea mai bună performanță rămân sferturile de la French Open. Ucrainieanca sigur va dori să schimbe acest lucru, capitalizând forma bună cu care a intrat în noul an și care i-a adus deja un titlu la Brisbane. Cu o tragere mai abordabilă ca a altor colege, Svitolina e văzută de mulți ca pretendentă serioasă la Melbourne.

Not

Săptămâna premergătoare AO, la Sydney, singurul cap de serie care a câștigat un meci a fost Muguruza (și avea să se retragă înaintea următorului). E o statistică drastică, chiar și luând în considerare că e începutul anului și lumea se pornește mai greu. Destule jucătoare cu pretenții (Ostapenko, Kastakina, Safarova, V. Williams) vor intra în primul Slam al anului fără multe meciuri în picioare. Altele vor intra cu probleme de sănătate (Konta, Garcia și Muguruza au deja meciuri abandonate, Stephens își recuperează încă genunchiul), altele cu probleme de formă (Mladenovic, Radwanska, Cibulkova). Între ele sunt cele care au câștigat câteva meciuri, dar nu au rupt gura târgului: Sharapova, Pliskova, Sevastova, Kvitova.

La băieți, s-au tot vehiculat nume în aceste săptămâni. Unele dintre ele, deși au câștigat meciuri, chiar și finale, sunt pentru mine tot la categoria ”sufli și-n iaurt”: Paire sau Monfils. Alții, ca Simon sau Bautista-Agut, sunt pentru cunoscători, dar nu știu cât mai au potențial să rupă norii la Slamuri. Cei aflați în spotlight acum, ca Dimitrov și Thiem, au jucat cât să se mențină în conversație. Big 3 n-au jucat decât demonstrative, iar Wawrinka deloc.

Totuși, jucătorii cu multe participări și rezultate bune la Slamuri de-a lungul anilor se pot mobiliza pentru spectacolul principal fără să fi avut neapărat o perioadă foarte bună la turneele pregătitoare. Dacă au noroc de o tragere mai prietenoasă, sau reușesc să treacă un tur, două, prind viteză din mers. Sunt ca mașinile cu mulți cai putere, ajung de la 0 la 100 în câteva secunde. De aceea nu i-aș considera din start ieșiți din cărți nici pe cei care nu arată deloc bine pe hârtie pentru primul Slam al anului.

Îți place?
Cele mai noi