Venus câștigă un maraton cu Ostapenko, Pliskova devine prima calificată în semifinale

Radu Marina | 24 octombrie 2017

Într-un meci al nervilor tari, plin de dramatism, Venus Williams a trecut în trei ore și 13 minute de Jelena Ostapenko. A fost meciul cu cele mai multe game-uri din istoria WTA Finals. Ironic, el a fost urmat de unul foarte scurt, în care Muguruza nu i-a făcut față Pliskovei, într-un duel al precedentelor două ocupante ale locului 1. Ostapenko e deja eliminată, iar Muguruza și Venus vor juca un meci pentru locul 2, într-o reeditare a finalei de la Wimbledon.

Experiența și luciditatea lui Venus au primat într-un meci complicat, dramatic prin felul în care a evoluat scorul. 7-5, 6-7, 7-5 cu Jelena Ostapenko, în peste trei ore de joc, cu 80 de winnere, break-uri după break-uri, cu o minge de meci salvată în setul doi de Ostapenko, care a avut apoi 5-4 în decisiv. La finalul serii, avea însă să devină prima jucătoare eliminată din turneu.

Despre meciul ăsta se poate spune orice. Că a fost fragmentat, că nu avut cea mai bună calitate posibilă, că s-a jucat intens și s-a greșit mult. Dar nu se poate spune că cele două jucătoare nu au luptat și nu au dat totul pentru a câștiga. A fost o bătălie a nervilor, s-a lovit năprasnic de ambele părți și ambele și-au jucat șansa până la final.

Dacă în prima parte a meciului Venus a încercat să lovească mai plat, să fie foarte agresivă și să conducă jocul, ea a constatat treptat că asta nu e cea mai bună soluție. Cu acest joc agresiv s-a văzut dominată clar de Ostapenko la jocul din teren și mai apoi condusă cu 5-3 în primul set, așa că era clar nevoie de o mică schimbare. Asta a însemnat o ajustare a loviturilor; nu a mai intrat în schimburi de forță cu Ostapenko, schimburi pe care le-a câștigat foarte rar. A căutat să o deranjeze cu lungimea, cu servicii în corp, a lovit cu mai mult top spin și a încercat să țină cât mai mult de schimb pentru a forța greșeala. Așa a reușit să recupereze break-ul, să egaleze și mai apoi să câștige setul, într-o serie care a fost continuată și în setul secund, ajungând la 6 game-uri consecutive.

Nu în fiecare zi o vezi pe Venus stând în schimburi mai lungi în speranța că adversara va greși; nu mereu o vezi dominată atât de clar la capitolul forță, dar ăsta e efectul Ostapenko. Totul depinde de ea, ea e cea care împarte winnerele și erorile, ea dictează și ea vrea să închidă punctul prima. Așa că nu îți rămâne decât să improvizezi, sau să aștepți să treacă furtuna – dar uneori nici asta nu ajută prea mult.

Cu acele 6 game-uri la rând, Venus părea destul de bine poziționată pentru câștigarea meciului, mai ales că Ostapenko nu reușise mai deloc să pună probleme cu serviciul. De la 2-0 însă, Ostapenko a fost incredibilă. A reușit 3 game-uri la rând făcând niște winnere și retururi direct câștigatoare la care Venus pur și simplu nu a avut răspuns. Multe dintre aceste retururi au venit chiar pe prima servă a americancei, iar câteva dintre ele erau lovite atât de repede și de devreme încât Venus nici măcar nu apuca să termine mișcarea la serviciu. Apoi, după ce a salvat mingea de meci de la 4-5, Ostapenko a început să creadă cu adevărat și de acolo meciul a luat-o într-o altă direcție.

Venus a părut obosită, în continuare cu o viteză în minus, a comis multe erori și duble greșeli, iar asta a costat-o setul doi, cedat în tiebreak după 2 duble venite în cel mai nepotrivit moment. Dar a luat-o de la capăt în decisiv, a continuat să lupte și să caute soluții, chiar dacă răspunsul a fost pe măsură. A încercat să-și scoată din teren adversara cu unghiuri din ce în ce mai scurte (s-a trezit cu winner), a încercat să joace cât mai des în cross scurt (s-a trezit cu un cross și mai scurt, lovit și mai puternic), a încercat să o surprindă pe contre-pied, dar până la urmă ea a fost cea surprinsă cu câte un winner venit tot în contre-pied.

La jocul din teren (atât astăzi, cât și în general), Ostapenko nu mi se pare a avea vreo slăbiciune evidentă. Marea problemă rămâne serviciul; astăzi cu un serviciu mai solid probabil că lucrurile ar fi stat puțin diferit. Venus a obținut marea majoritate a punctelor și a mingilor de break cu ajutorul returului, pe care s-a concentrat în decisiv. A încercat să pună o presiune din ce în ce mai mare asupra Jelenei, intrând mult în teren și mai apoi avansând către fileu.

Și nici la serviciu problema nu-i atât de mare pentru Jelena. Problema nu e neapărat nici viteza și nici plasamentul, cât modul cum își aruncă mingea la serviciu; uneori e prea jos, alteori foarte sus, alteori deasupra capului și de cele mai multe ori e suficient să te uiți la cum își aruncă mingea ca să știi ce urmează. Serviciul ei a fost un motiv pentru care setul decisiv a părut destul de haotic, cu acele duble, break-uri, rebreak-uri.

În decisiv, fiecare a reacționat impecabil în momentele importante. La 4-4, Venus a avut 3 mingi consecutive de a face break-ul, dar Ostapenko le-a salvat pe toate cu winner sau chiar as. La 4-5, când Venus a servit pentru a rămâne în meci, ea a făcut cel mai bun game al ei la serviciu; imediat după, ea a speculat mai bine ezitările Jelenei și a reușit break-ul.

Deși meciul nu a excelat în totalitate, iar suprafața lentă nu le-a pus neapărat jocul în valoare, rămâne un meci de ținut minte între două jucătoare din generații total diferite, care au încercat să dea totul, de la prima minge și până la ultima. Când Venus a participat la primul ei Turneu al Campioanelor (1999, 19 ani), Ostapenko avea 2 ani. 18 ani mai târziu se întâlnesc la un Turneu al Campioanelor cu Venus în postura de jucătoare trecută prin multe, care continuă să impresioneze, să câștige și să inspire, iar Ostapenko la început de drum, la primul ei WTA Finals, încercând să-și creeze o poveste, poveste care prinde din ce în ce mai mult contur.

Cu un sfert de oră înainte de miezul nopții, în vreme ce Venus își continua relația rece cu presa oferind o conferință, să-i zicem, minimalistă, Karolina Pliskova începuse deja în forță al doilea meci al serii, cu Garbine Muguruza. Unul care a fost diametral opus față de primul: puncte rapide, dramatism lipsă, o singură direcție, o durată foarte scurtă și un scor foarte drastic (6-2, 6-0).

În suspans n-a stat decât încercarea Garbinei de a nu pierde setul doi la zero. Condusă cu set și 5-0, Muguruza avea de înfruntat trei mingi consecutive de meci, pe care le-a respins cu o răbufnire de orgoliu care s-a prelungit și i-a adus și un break mai apoi. Fără această forțare de final ar fi fost, probabil, unul dintre cele mai slabe seturi din cariera spaniolei, care își adâncește problema pe care o are cu Pliskova: a pierdut în fața ei șapte din cele nouă meciuri jucate. Karoline și-a continuat forma bună din prima zi. Foarte intrată în meci, cu un nivel bun de energie, ea a condus schimburile și n-a cedat o clipă inițiativa. A pornit ca din pușcă în ambele seturi, de fiecare dată cu 3-0, ceea ce a panicat-o un pic pe Garbine. În setul al doilea, ea arăta ca o jucătoare care se teme de adversara ei, dovadă cele două ratări imense cu smash-ul deși avea terenul întreg la dispoziție, ambele venite în momente cheie. Nici mișcarea ei n-a fost grozavă, dar campioana de la Wimbledon a spus că bandajul de pe coapsă a fost doar pentru siguranță.

Pliskova a fost elegantă la conferință, a respins ideea că e un matchup dezechilibrat; a spus că meciurile lor au fost mereu strânse, cu două excepții, cea de la Cincinnati, când s-a impus Garbine (6-3, 6-2) în drum spre titlu, și cea de azi, pe care a pus-o pe seama unei zile ‘off’ a ibericei: “Oricui i se întâmplă o astfel de zi”. Deși cifrele ei la serviciu au arătat excelent în turneu până acum și au constituit baza celor două victorii, Pliskova nu simte că servește peste măsură de bine, ci că suprafața lucrează în favoarea ei la serviciu.

Pliskova devine astfel prima jucătoare calificată în semifinale și va juca un meci fără miză cu Ostapenko, care-i eliminată. Pentru Garbine urmează un duel de care pe care cu Venus, câștigătoarea lui urmând să se califice în semifinale de pe locul secund; practic, meciul devine un fel de sfert de finală. “Nu-s eu prea prietenă cu formatul acesta de grupe, dar de data asta mă poate ajuta să întorc lucrurile în favoarea mea, și la asta mă concentrez”, a spus Garbine, care a completat că va încerca să nu se gândească prea mult la meciul de azi. “A fost una dintre acele zile în care tenisul tău nu e la nivelul la care ar trebui cu o asemenea jucătoare”.

Și Muguruza și Pliskova rămân implicate în lupta pentru locul 1; Muguruza are, evident, nevoie de victorie ca să mai conteze în cursă. Pliskova are nevoie de finală pentru a avea șanse.

Fotografii: Jimmie48Photography

 

***

Săptămâna asta pleacă spre voi!

Tricourile care sărbătoresc un moment istoric pentru tenisul românesc sunt în Shop, așa cum au fost votate de cititorii 30-0.

Ia-ți „Onederful” – preferatul publicului – și „Onederful Black”

Onederful 

Onederful Black

Îți place?
2performant

Cele mai bune jucătoare de tenis sunt la Singapore. Cei mai buni generatori de vânzări online sunt în Affiliate Ranking by 2Performant

Cele mai noi