Trei imenși și un Gasquet: ziua semifinalelor masculine

Roger Federer vs Andy Murray

Scenariul ideal propunea întâlnirea aceasta încă de la tragerea la sorți, iar cei doi favoriți și-au ținut fiecare partea de înțelegere. De fapt, parcursul lor a părut mai degrabă o formalitate decât o caznă: Federer a rătăcit un singur set – și acela la tie-break, pierdut pe o dublă greșeală – iar Murray a pierdut două, unul în fața lui Seppi, altul în contul lui Ivo Karlovic.

Însă reușitele trecute aparțin statisticii, pentru că în plan personal, lucrurile sunt clare: cel care va pierde astăzi va considera turneul acesta un eșec. Pesemne că pe bună dreptate, dacă trecem lucrurile într-un mai larg context.

Federer e la a zecea semifinală pe iarba de la All England, iar precedentele nouă l-au trimis în finală. Murray, de cealaltă parte, trebuie (iar) să demonstreze că poate bate pe cineva din Big Four: de la începutul lui 2014, scoțianul a câștigat o singură dacă contra colegilor de grup, pierzând 13 întâlniri.

Mai mult, contra lui Federer, Andy tinde să câștige mai degrabă pe scenele secundare, nu la turneele de Grand Slam. Aici, Roger conduce cu patru la unu capitolul întâlnirilor directe. La general, scorul e mult mai strâns: 12-11 pentru campionul elvețian.

Iar pe iarbă, unde ambii jucători adună doar trei înfrângeri în ultimele 35 de meciuri, scorul este unu egal, cu Federer câștigând finala acestui turneu în 2012, iar Murray luându-și revanșa, câteva săptămâni mai târziu, în finala Jocurilor Olimpice de la Londra.

Așa că între cei doi nu poți pune nici măcar un ac. Și totuși. Federer a câștigat ultimele trei întâlniri directe, între care un sfert de finală la Australian Open, dar și celebrul meci de la Turneul Campionilor, unde Roger i-a cedat rivalului de azi un singur game. Același Federer și-a cedat o singură dată serviciul în ultimele nouă meciuri pe iarbă. Tot el a stat cel mai puțin pe teren și, mai important, domină statistica turneului la un capitol esențial: raportul mingi câștigătoare – greșeli neforțate. Aici, Roger ajunge în semifinală cu 188 de winners și doar 64 de greșeli ușoare (aproape 75%, dacă preferi procente), în timp ce Murray se situează la 70%, sau 172 de puncte directe și 76 de erori neforțate.

Diferențele par mici, dar într-un meci în care lupta pentru inițiativă va tranșa, cel mai probabil, întreaga dispută, Federer pornește cu ușor avans.

 

Novak Djokovic vs Richard Gasquet

Din momentul în care Gasquet a reușit să treacă de Stan Wawrinka, mai toată lumea l-a trimis deja pe Nole în finala masculină. Pur și simplu, nimeni nu pare să ia în calcul eventuala surpriză: ce dacă Richard a trecut de controversatul și atât de periculosul Nick Kyrgios? Ce dacă l-a depășit și pe Stanimal, câștigătorul de la Roland Garros? Ce dacă Sebastien Grosjean pare să-i fi pus iar sângele în mișcare după mai mulți ani de cuminte moțăială? Ce dacă Richard s-a decis să ia mingea mai devreme cu forehand-ul, tot așa cum a făcut Wawrinka atunci când și-a redesenat cariera?

Toate acestea sunt de prisos – ni se spune – pentru că în fața lui stă acum un alt soi de prădător.

Nole vine azi cu 11-1 la întâlnirile directe, iar singura înfrângere datează din 2007. De atunci, sârbul a trecut de Gasquet de nouă ori, cedând un singur set. În ultimul meci direct, chiar la recentul Roland Garros, scorul a fost 6-1, 6-2, 6-3. Și argumentele în favoarea liderului mondial pot continua pe câteva pagini.

Cu atâtea certitudini, o biată întrebare își caută răspuns: la ce bune cifrele, dacă-l poți urmări pe Gasquet lovind cu reverul?