Simona Nadal și dreptatea făcută în primul game din setul trei

Florentin Țuca | 20 ianuarie 2014

Primul game al setului decisiv din meciul Simonei Halep cu Jelena Jankovic a durat 14 minute, a avut cinci egalități și patru mingi de break pentru Simona, și a decis, practic, soarta victoriei.

Ca mulți dintre românii pasionați de tenis, am urmărit cu sufletul la gură meciul Simonei Halep cu Jelena Jankovic de la Australian Open. Una dintre cele mai frumoase performanțe ale unui tenisman conațional pe care am avut șansa s-o urmăresc în direct. Nu intenționez să povestesc momentele importante ale confruntării și nici să recurg la analiza ei tehnico-tactică. Aș evoca doar tensiunea formidabilă a acelui prim ghem din setul decisiv, ghemul care a durat un secol și a îngenuncheat-o definitiv pe Jelena. Și, mai ales, reacțiile comentatorilor singaporezi de pe postul pe care urmăream partida din timpul acelor schimbări succesive și nesfârșite de control asupra cârmei, de putere asupra meciului.

Suntem în momentul în care lovitura de rever în lung de linie a Simonei cade pe tușa laterală. Sârboaica ajunge cu dificultate, iar la o clipire după ce o lovește, se aude strigătul arbitrului de linie care vede mingea afară. După altă clipire, mingiuța învârtindu-se în aer fără vlagă, se aude intervenția corectoare a arbitrului de scaun, judecătorul suprem. Arena murmură, comentatorii mei asiatici oftează și boscorodesc, iar eu mă ridic în barul (hotelului) unde eram cazat, înjur în românește și cer, din priviri și din brațe ridicate ca Tsonga, suportul asistenței. Cele două doamne și domnul care-și savurau cafeaua în zonă s-au uitat la mine ca la Monfils când se comportă ca un clovn, îmi arătau din priviri că vor să mă susțină, dar nu știau de ce și cum. M-am lăsat păgubaș și pe spate. După acele clipiri de decizie proastă și decizie bună, după mingea Jelenei abia stopată și căzând beată în terenul Simonei, minge numai bună de pălit și de trimis la culcare, am văzut alte clipiri care mi-au redat speranța: clipirile și sclipirile din ochii româncei. Privirea ei înjura ca și mine, dar în ea am citit atunci, alături de proteste, determinarea drăcoasă a lui Rafa și ambiția de a răzbi, de a răzbuna ghinionul avut și de a învinge. Au urmat, după cum ați văzut, schimburi fulminante, schimbări de control, atacuri și apărări de mare clasă. Peste toate însă, sentimentul meu și al comentatorilor mei ca acel ghem însemna, de fapt, setul decisiv. Din fericire, românca Rafa l-a câștigat și i-a făcut pe asiaticii de la microfon să jubileze răzbunați: “justice has been done”.

În ceea ce mă privește, eu mă voi simți răzbunat când, la sfârșitul turneului, după finale, voi vedea pe prima pagină a treizecizero.ro, fotografia celor doi campioni și a trofeelor lor și sub ea titlul explicativ și sugestiv: Simona Halep – Rafael Nadal.

Florentin Ţuca este avocat, Managing Partner la Țuca Zbârcea & Asociații

Citește AICI cronica meciului.

Îți place?
Susține Treizecizero
Sprijinul tău e esențial ca să putem produce acest conținut. Susține-ne pentru un jurnalism de sport cât mai relevant și valoros!
Prin cont bancar:

IBAN RO51RNCB0079145659320001

Asociația Lideri în Mișcare,

Banca Comercială Română

Treizecizero.ro Abonează-te la 30-0+
Cele mai noi