Shanghai: Djokovic și Federer continuă dialogul de la distanță

Pe măsură ce zilele trec, lupta pentru Turneul Campionilor se întețește, dar și cercul suspecților de serviciu se strânge tot mai mult. Cel puțin la acest moment, în condițiile în care Marin Cilic are ca as în mânecă regula care protejează campionii de Slam, discuția se strânge în jurul locurilor 7-8, vizate de Berdych, Raonic, Ferrer, Murray și Dimitrov. Dar Grigor a pierdut repede, iar Tomas are avantajul unei jumătăți de tablou mai permisive la Shanghai, așa că importanța întâlnirii dintre Ferrer și Murray, din turul 3 al Mastersului de la Shanghai, a crescut exponențial.

Deși a început foarte bine, câștigând primul set cu 6-2, Murray s-a lovit de un zid în restul meciului, suferind o înfrângere grea în fața lui Ferru: 2-6, 6-2, 6-1. “Aproape că n-a greșit o minge vreme de un set și jumătate. N-am putut să găsesc nicio soluție”, a explicat Murray, care are acum nevoie de o mână de ajutor de la Djokovic, în sferturi, în așa fel încât Ferrer, adversarul sârbului, să nu își creeze un avantaj suplimentar.

Britanicul este programat să apară la Paris drept următorul turneu, dar a lăsat de înțeles că va juca fie Valencia, fie Basel, urmând să ceară un wildcard la unul dintre cele două turnee de 500, programate în săptămâna 20/26 octombrie (later update: a ales deja Valencia). Chiar și așa, cel mai probabil soarta ultimelor două locuri de la Turneul Campionilor se va decide la Paris, în ultimul Masters al anului.

Până să ajungă la Ferrer, Novak Djokovic a avut de tras cu Mikhail Kukushkin, în ceea ce liderul mondial a denumit “cel mai greu meci pe care l-am jucat în China”. Pentru mai bine de două seturi, “Kuku” a lăsat impresia că poate să-l treacă pe Nole în fruntea listei surprizelor de proporții de la Shanghai. Detașat, relaxat, bucuros să fie pe teren, kazahul a lovit o sumedenie de lovituri direct câștigătoare explozive de pe forehand, încheind meciul cu 35 de winners și cu o colecție rezonabilă de lovituri pentru rezumatele de pe YouTube. Dar puținele momente de neatenție l-au costat, iar Djokovic, care și-a folosit din plin calitățile defensive excepționale, a strecurat câte un break atunci când a avut nevoie în seturile 1 și 3. Suficient pentru a 27-a victorie consecutivă pe tărâm chinezesc (Beijing + Shanghai), 6-3, 4-6, 6-4.

Federer, la rându-i, n-a lăsat efortul din ziua anterioară să îl afecteze și a rezolvat confortabil meciul cu Roberto Bautista Agut, 6-4, 6-2. Deși a mers la somn undeva în jurul orei 5 dimineața după roller coaster-ul cu Leonardo Mayer, elvețianul a fost imperial contra spaniolului, confortabil cu ritmul și, mai ales, cu tenisul fără dinți al acestuia. Roger a adunat 33 de lovituri direct câștigătoare și n-a avut de salvat decât o minge de break. S-a întâmplat la 4-2 în setul secund, într-o perioadă a meciului în care elvețianul s-a enervat un pic, după ce un punct a fost rejucat la un challenge al lui RBA, scoțându-l la suprafață pe Cranky Fed. De asemenea, spre deosebire de meciul cu Mayer, Roger a fost aproape impecabil la fileu, câștigând 22 din cele 24 de urcări. Federer îl va reîntâlni pe Julien Benneteau, cu care a mai avut probleme de-a lungului anilor, în special atunci când s-a jucat indoor. De altfel, Benny a și câștigat cel mai recent meci jucat pe hard, la Rotterdam, în 2013.

Video: brilliant movement, brilliant point. #Federer somehow gets the play on this. #tennis http://t.co/BV3MNFMxQl

— TennisTV (@TennisTV) October 9, 2014

Federer și Djokovic sunt, astfel, la câte o victorie distanță de prima reîntâlnire post-finala Wimbledon. Distanța între cei doi rămâne constantă (1.630 de puncte), iar un posibil meci direct în semifinale ne-ar lămuri, în fapt, dacă mai e sau nu o luptă pentru locul 1.

Dat fiind că diferența de puncte dintre campion și semifinalist la nivel de Masters e considerabilă (640 de puncte), învingătorul ar avea o șansă bună, în cazul că va lua și titlul, să reducă sau să mărească, după caz, diferența.

 

Sferturile de la Shanghai

Novak Djokovic – David Ferrer
Roger Federer – Julien Benneteau
Tomas Berdych – Gilles Simon
Mikhail Youzhny – Feliciano Lopez

Clasamentul Race to London după ziua de azi

 7. Tomas Berdych – 3.945
 8. Milos Raonic – 3.750
 9. David Ferrer – 3.715
10. Andy Murray – 3.655
11. Grigor Dimitrov – 3.450

 

Retragerile fetelor și confuzia de toamnă din WTA

Azi, Eugenie Bouchard s-a retras de la Linz, după ce câștigase meciul inaugural. Genie spune că resimte dureri puternice și că nu poate nici să meargă în acest moment fără dureri. A lăsat chiar o urmă de dubiu asupra participării la Singapore și s-a retras și de la Luxembourg. Cu o zi înainte, Ana Ivanovic se retrăsese la fel, tot după o victorie, renunțând apoi și la turneul de la Moscova. Cele două au jucat suficient tenis în ultima perioadă și au resimțit efortul, așa că probabil că vorbim doar de măsuri de precauție, în vederea celui mai important eveniment al sfârșitului de sezon, Singapore.

Pe de altă parte, astfel de decizii, absolut logice din perspectiva celor în cauză, pun într-o situație dificilă turneele “abandonate”, care rămân astfel fără starurile care fac afișul. E un cerc vicios, care se va repeta ori de câte ori situația de anul acesta (locurile de la WTA Finals demult decise) va fi valabilă. Doar numele vor fi altele. Atât Ivanovic, cât și Bouchard au fost criticate/ironizate azi pe Twitter de Pauline Parmentier, învinsa Anei în primul tur, dar Parmentier ar fi făcut, probabil, la fel dacă era în locul lui Bouchard, iar o soluție pragmatică nu prea există. Ceea ce există, însă, este o ruptură în structura calendarului WTA, care aproape că-și pierde toată greutatea imediat după US Open și până-n Turneul Campioanelor. Segmentul asiatic (suplimentat de la anul, vezi mai jos) mai are nevoie de timp ca să se dezvolte și să crească în greutate și în interes. Cele două turnee mari din Asia, Wuhan și Beijing, sunt rupte de cele indoor din Europa (mai micuțele Linz, Luxembourg sau Moscova), ceea ce face foarte dificilă venirea numelor mari înapoi pe Bătrânul Continent, afară de cazul în care mai au nevoie de puncte. Cazul Moscovei e elocvent: s-au retras, până acum, Kvitova, Wozniacki, Ivanovic, Jankovic și Kerber.

La cum stau lucrurile acum în calendar, nu e vina nimănui pentru asta. Nu le poți acuza pe Ivanovic sau pe Bouchard că își salvează resursele pentru Singapore, după cum nu le poți acuza că s-au înscris la turnee în această săptămână, în eventualitatea în care mai aveau nevoie de puncte. Prinse în No Man’s (or Woman) Land, Linz și Moscova ar trebui să servească însă ca platformă de sprijin și ca oportunitate pentru jucătoarele tinere, în căutare de puncte și de trofee ceva mai accesibile, ceea ce este mai greu de vândut către marele public, mai cu seamă la finalul unui an încărcat și solicitant. 

Din acest punct de vedere, ATP, deși și el cu o prezență solidă în Asia, e avantajat de turneele cu tradiție din Europa (Basel, Paris), dar mai ales, de faptul că Turneul Campionilor are loc tot pe Bătrânul Continent.

 

I used to love the WTA fall season more than the guys, it felt more coherent. Now it's a sad shell of irrelevance in the space of 8 yrs

— Chris P (@scoobschris) October 9, 2014

 

Altele, pe scurt:

– Sorana Cîrstea și-a aflat următoarea adversară de la Tianjin: Saisai Zheng, care a învins-o pe Jankovic. Mâine, Sorana va încerca prima semifinală de la Toronto 2013 încoace.

– Sorana și Raluca sunt în semifinale la dublu (Tianjin / Linz). Florin Mergea va încerca azi același lucru la Shanghai.

Sorana Cîrstea și Raluca Olaru, în semifinalele de dublu de la Tianjin și Linz http://t.co/DrVVzDuBxI

— Treizecizero.ro (@treizecizero) October 9, 2014

– Serena Williams se așteaptă să poată reveni la antrenamente la sfârșitul săptămânii. Inflamația la genunchi a început să cedeze, iar participarea ei la Turneul Campioanelor ar trebui să fie în regulă.

– Australian Open a inaugurat un al treilea acoperiș, instalat pe arena Margaret Court. Australienii au mai adăugat și 3 milioane de dolari la premii și au numit-o pe Na Li ambasador oficial al evenimentului, sub titulatura de “Friend of Australian Open”. Nici nu s-ar fi putut un prieten mai potrivit pentru cel mai prietenos dintre Slamuri.

– WTA va înlocui Tournament of Champions, varianta Sofia, cu un alt turneu, rezervat jucătoarelor clasate pe locurile 9-20 la sfârșitul fiecărui sezon, plus un wildcard. Ideea, detaliată pe Stream, pare bună, numai timingul e dubios: de ce ai programa încă un turneu DUPĂ cel care, prin definiție și titulatură (WTA Finals), ar trebui să fie ultimul al anului?

– Chris Kermode, noul șef al ATP, spune că va pune în aplicare un plan pe 10 ani care să consolideze poziția circuitului pe care îl conduce. Una dintre țintele lui Kermode este să aducă mai mulți bani în circuitul Challenger, acolo unde premiile au rămas la același nivel ca în urmă cu 20 de ani, în vreme ce restul premiilor au crescut galopant în tenisul mare. Dar există și un asterisc. Kermode spune că nu vrea ca lumea Challenger să devină un fel de ecosistem din care se poate trăi confortabil: “Nu vreau ca acest circuit să devină un fel de tur separat, de unde cineva își poate asigura veniturile confortabil opt ani la rând jucând numai challengers. Ar trebui ca acest circuit să fie o trambulină pentru jucătorii care vin de la nivelul inferior, adică din Futures. Ca o universitate. Joci challengers, apoi treci în ATP Tour. Ar trebui să fie ca un mecanism care alimentează circuitul ATP, nu un loc unde să poți trăi nederanjat”.

Declarațiile lui Kermode îi vizează, probabil, pe acei jucători “blocați” între două lumi, veteranii turneelor challenger, care se complac în confortul unor mize mici, cu eforturi mici. Pe de altă parte, există un pluton masiv de jucători al căror progres e încetinit din varii motive și devin dependenți de aceste challengers. Care e soluția lui Kermode? O reglare a condițiilor în care se poate participa la aceste turnee. “Trebuie să setăm categoriile de turnee în maniera potrivită, în săptămânile potrivite. E cel mai important lucru pe care-l vom face. Nu e de ajuns doar să pompăm bani în premii, să le mărim și atât. În primul rând, trebuie rezolvată problema costurilor. Nu e normal ca jucătorii să piardă bani participând”.