Novak, până pe marginea prăpastiei și înapoi

Camelia Butuligă | 3 iunie 2012

Novak, până pe marginea prăpastiei și înapoi

O paralelă ciudată s-a desfăşurat azi, între meciurile liderilor clasamentului la fete şi la băieţi. În timp ce Vika se chinuia să-şi găsească ritmul şi motivaţia împotriva Cibulkovei pe Lenglen, Novak se chinuia să-şi găsească deplasarea şi instinctul de predator contra lui Seppi pe Chatrier.

Teoretic, Djokovic trebuia să se plimbe ca prin parc în meciul ăsta. Scorul întâlnirilor directe era un dezarmant 7-0 pentru Novak, iar până anul acesta, Seppi (28 ani, nr. 25 ATP) nu câştigase decât 3 meciuri la RG în toată cariera lui. Dar Seppi trece printr-un fel de renaştere anul acesta: a câştigat turneul de la Belgrad şi a triumfat apoi într-un meci senzaţional la Roma contra lui Wawrinka, când, purtat de public, a salvat 6 mingi de meci.

Pe de altă parte, ştim cu toţii că Novak e un jucător de atmosferă. Se hrăneşte din susţinerea publicului şi îl îndârjeşte ostilitatea lui. Se pare că Djokovic nu e sensibil doar la atmosfera emoţională din jurul lui, ci şi la condiţiile meteo, pentru că azi s-a luptat cu vântul, umiditatea şi zgura grea. Vremea apăsătoare s-a transferat, ca-n romane, în starea psihică a eroului nostru principal. După un start promiţător şi un 3-0 rapid, Novak a pierdut complet controlul şi 6 din următoarele 7 game-uri: 6-4 în 49 de minute. Într-un stil care nu-l mai caracterizează de vreun an și ceva, Djokovic s-a crispat la punctele importante (a câştigat doar o minge de break din 5, pe când Seppi a fructificat 2 din 3), a făcut greşeli cu dreapta şi nu s-a mişcat deloc bine.

Seppi, în schimb, a jucat hotărât şi a continuat asediul şi-n setul 2, spre suprinderea lui Djokovic. După ce au schimbat câte un break, setul 2 a ajuns în tiebreak. Aici, de obicei avem eterna poveste: jucătorii de top nu clipesc şi cei de pluton se prăbuşesc. Nu şi ieri. Seppi ia tie-break-ul  cu 7-5. Novak făcuse 34 de greşeli neforţate în 2 seturi. Azarenka pierduse deja şi freamătul cuprindea Internetul: e posibil ca şi favoritul 1 să aibă aceeaşi soartă?  

Într-un interviu dat site-ului RG, Seppi a declarat, înaintea meciului cu Djokovic, că „nu are nimic de pierdut”. Şi a fost adevărat timp de două seturi. Apoi însă Seppi a avut ceva de pierdut: cele două seturi câştigate. Dinamica se schimbă, relaxarea dispare şi apare stresul. De asemenea, sistemul de joc 3 din 5 seturi îi avantajează pe jucătorii mai pregătiţi fizic. Este unul dintre motivele pentru care, în ultimii 7-8 ani, jucătorii din top 3 nu au pierdut aproape niciodată la outsideri în Grand Slam-uri.

Novak a făcut un break la începutul setului 3 şi a pornit-o pe lungul drum al come-back-ului. La conferinţă, a declarat că nu a avut nico îndoială că poate să revină şi să câştige. Ei bine, eu am avut. În setul 3, câştigat până la urmă de Novak cu 6-3 s-au făcut în total 6 break-uri!

Aproape două ore şi două seturi mai târziu (7-5, 6-3), Novak câştiga un meci în care „nimic n-a funcţionat”, Seppi „fusese mai bun timp de două seturi”, iar Novak din 2011 nu a apărut decât timp de vreo două game-uri în setul 3. Un Djokovic înnegurat a explicat revenirea şi victoria prin faptul că a avut experienţă şi a luptat: „Nu am putut să-mi găsesc deloc ritmul. Dar am luptat. Cel mai important lucru e că am câştigat și sunt în sferturi. Acum vreau să uit meciul ăsta. Dar următorul meci, (contra lui Tsonga sau Wawrinka) trebuie să joc mult mai bine ca să câştig”.

A fost a treia oară în cariera sârbului când revine de la 0-2 la seturi și câștigă. Cel mai recent exemplu, faimosul meci din semifinalele US Open 2011 cu Roger Federer.

Îți place?
Cele mai noi