Mândrie și inimă sârbească, partea a doua | Novak, în lacrimi după ce a jucat accidentat

Adrian Țoca | 8 aprilie 2013

Mândrie și inimă sârbească, partea a doua | Novak, în lacrimi după ce a jucat accidentat

Criticat adesea pentru teatralismul exagerat de pe teren, Novak Djokovic le-a dat tuturor detractorilor o lecție serioasă în meciul de Cupa Davis cu Statele Unite. Într-un moment în care soarta calificării era pe masă (2-1 pentru Serbia la general, Nole juca meciul 4, iar într-un eventual decisiv ar fi intrat Troicki vs Isner), Djokovic a făcut ceea ce doar marile caractere fac. Și e cazul să primească credit pentru asta.  În game-ul trei al meciului cu Sam Querrey, Novak a căzut și s-a accidentat la gleznă. A avut nevoie de ajutor ca să ajungă pe margine și să poată primi îngrijiri. I s-a bandajat glezna, a luat anti-inflamatoare și a continuat să joace, în pofida durerilor.

A făcut break chiar în acel game, apoi a dus o luptă nu doar cu adversarul, ci și cu propriul corp, câștigând ambele bătălii. N-a fost simplu însă, cel puțin preț de două seturi: după ce Novak l-a câștigat pe primul, cu 7-5, Querrey, cel care îl mai învinsese, recent, pe sârb la Paris, a revenit și a egalat la seturi după ce l-a câștigat pe al doilea cu 7-6. Paradoxal, într-un moment în care toată lumea se aștepta ca Sam să duduie de încredere și să sesizeze momentul și șansa, americanul a fost cel care s-a tăiat, arătând lipsit de încredere și de convingere în restul meciului. Asta în vreme ce Novak, așa cum face de obicei când e încolțit, a acceptat dificultatea situației și și-a ridicat considerabil nivelul: 6-1, 6-0 în ultimele două seturi și victorie pentru Serbia, care revine în semifinalele Cupei Davis.

O victorie emoționantă și foarte prețioasă pentru Nole, iar liderul mondial a explicat, imediat după meci, de ce a continuat și în ce situație e acum: ‘Sper din tot sufletul că nu mi-am agravat accidentarea. O să iau câteva zile de pauză. Dacă n-aș fi jucat pentru Serbia, dacă n-aș fi avut suportul moral al coechipierilor mei, nu știu dacă aș fi jucat mai departe. Prima jumătate de oră a fost foarte dureroasă. Sunt foarte emoționat. A însemnat mult pentru mine, din punct de vedere personal, să câștig. A însemnat mult pentru întreaga echipă”.

Ulterior, într-un interviu acordat unei televiziuni din Serbia, Nole nu și-a putut stăpâni lacrimile: “Să joc pentru Serbia este întotdeauna o mare onoare și bucurie. Accidentarea pare să fie ceva mai severă decât m-aș fi așteptat. Glezna este umflată serios și asta nu e un semn bun. O să fac tot posibilul să mă recuperez la timp pentru Monte Carlo. Plănuisem să joc acolo, locuiesc la Monte Carlo așa că, pentru mine, e ca și cum aș juca la mine acasă, voi face tot ce pot să joc, dar nu știu cât de realistic e în acest moment”.

Nole, care are de apărat o finală la Monte Carlo și a mai pierdut ceva puncte în dubla Indian Wells – Miami, este cu siguranță principalul obstacol din calea lui Rafa Nadal la turneul monegasc, pe care Rafa l-a câștigat de opt ori la rând

Pe lângă faptul că l-ar pune în postura de cap de serie 1 pe Andy Murray, caz un pic inedit la un Masters de zgură care îl are pe tablou și pe Nadal, un eventual forfait al lui Djokovic ar afecta și mai rău competiția de la Monte Carlo, deja lipsită de Roger Federer. În fapt, ar fi al doilea Masters la rând, după Miami, care s-ar vedea fără doi jucători din Big Four. Sigur, e încă prematur și trebuie să așteptăm rezultatele MRI-ului pe care Novak urmează să-l facă, însă e de văzut în ce măsură va fi afectată pregătirea sezonului de zgură pentru Nole, în condițiile în care ne așteaptă o perioadă foarte aglomerată în calendar.

Revenind însă la Cupa Davis, e de notat încă o dată fantasticul devotament pe care îl arată sârbii pentru competițiile în care își apără culorile naționale, indiferent de spor. Crescuți și educați într-un spirit patriotic, ei trec însă dincolo de cuvinte și își exprimă acest atașament față de țară prin fapte cât se poate de concrete, ceea ce e un pic mai relevant decât niște declarații lipsite de conținut. Sunt în stare de orice sacrificiu pentru țara lor.

Iar faptul că, la nici 24 de ore după ce Ilija Bozoljac dăduse un exemplu spectaculos, Novak Djokovic și-a pus sub un risc – mai mare, mai mic, urmează să aflăm, dar e irelevant la acest moment – prezența la viitoarele turnee (obiective serioase pentru el pe termen lung) ca să asigure victoria Serbia contra SUA (hm, ce alăturare, totuși) ar trebui să ne spună multe despre caracterul lui Nole. Poate că nu se va întâmpla așa, îi ținem pumnii să nu se întâmple scenariul cel mai rău – nimeni nu vrea un campion în afara jocului altfel decât pentru o vacanță – DAR: ce se va întâmpla dacă sezonul lui Novak va avea de suferit de aici încolo? Câți dintre noi am fi făcut la fel? Câți sportivi de nivel înalt știți să își riște obiectivul numărul 1 al sezonului de dragul echipei naționale? Exact. Răspunsul e greu de dat din prima, trebuie timp ca să găsim câteva nume. Cu toate păcate lui din trecut, Novak își continuă cu pași mari maturizarea și transformarea într-un personaj care știe că locul 1 presupune nu doar o cifră, ci și multe responsabilități, prima dintre ele fiind nevoia de a da un exemplu. Iar un exemplu mai frumos decât cel dat de Nole duminică e greu de găsit. Dacă n-ați făcut-o încă, treceți și “devotat” pe lista calităților lui Nole. Un devotat care-l face de votat pe lista campionilor reali, atât pe teren, cât și în afara lui, pe care ni-i dă tenisul.

Sursa foto: DavisCup

Cupa Davis își continuă, astfel, seria poveștilor fantastice pe care le oferă la fiecare weekend pe care îl are rezervat în calendar. În SUA, Serbia a câștigat dramatic un meci de dublu în care n-ar fi fost logic să aibă vreo șansă, apoi a concretizat prin sacrificul lui Djokovic. În Kazahstan, Cehia a găsit resurse să-și continue drumul spre apărarea trofeului chiar dacă nu l-a avut pe omul ei numărul 1, Tomas Berdych, iar prezența lui Stepanek a fost limitată la meciul de dublu. În Argentina, gazdele au bătut Franța cu 3-2, deși nu l-a avut pe Juan Martin Del Potro, cel care și-a luat un an liber din Cupa Davis. Cu Monaco și Berlocq (alt erou neașteptat) la simplu, plus o victorie măreață la dublu (Nalbandian/Zeballos vs un dublu redutabil, Benneteau/Llodra), argentinienii și-au asigurat o nouă prezență în semifinalele Cupei Davis. Și visul lui Nalby, un succes în Davis Cup de final de carieră, rămâne în picioare.

În Canada, gazdele au bătut Italia la adăpostul serviciului lui Milos Raonic, dar povestea s-a scris la dublu, câștigat de Nestor/Pospisil cu 15-13 în decisiv. Iar într-un meci de baraj, am avut o victorie incredibilă reușită de Marea Britanie: revenire de la 0-2 cu Rusia, în condițiile în care Andy Murray n-a fost în echipă. Știți câte glume s-au făcut pe seama bieților jucători britanici, ancorați atâția ani în grupele inferioare? Ei bine, a venit ziua lor acum: Daniel Evans, locul 325 mondial, un puști care încă nu știe dacă se va concentra, din cauza costurilor, pe tenis sau va urmări o carieră în alt domeniu,  și James Ward, locul 214 mondial, au pierdut în prima zi fiecare în cinci seturi contra lui Tursunov și Donskoy. Au revenit fantastic și, după ce Fleming și Marray au adus un punct la dublu, ziua a treia a scris povestea altfel pentru tenisul britanic, ajuns, dintr-o dată, la meciul de baraj pentru promovarea în Grupa Mondială.

Semifinalele ediției din acest an vor fi, așadar, Serbia – Canada și Cehia – Argentina. Între timp, tragerea la sorți pentru barajul care va decide viitoarea componență a Grupei Mondiale le pune pe de o parte, în grupa capilor de serie, pe Spania, Austria, Croația, Elveția, Germania, Australia, Belgia și Japonia, iar pe de altă parte, pe Brazilia, Columbia, Ecuador, Marea Britanie, Israel, Olanda, Polonia și Ucraina.

România stă o tură în grupa 1 Euro-Africană. Pe partea noastră de tablou, Slovacia întâlnește Suedia, apoi învinsa întâlnește Danemarca, într-un meci de baraj. Învinsa din acest de pe urmă meci retrogradează. Noi așteptăm acum toate aceste meciuri de baraj și noua structură a grupei ca să ne putem afla viitoarea adversară.

 

Atâtea povești frumoase cum numai în Cupa Davis se pot întâmpla. Poate că discuțiile sau nemulțumirile despre relevanța formatului actual (despre care v-am scris aici) ar trebui oprite. La urma urmelor, toate aceste episoade n-ar mai fi posibile.

 

Îți place?
Susține Treizecizero
Sprijinul tău e esențial ca să putem produce acest conținut. Susține-ne pentru un jurnalism de sport cât mai relevant și valoros!
Prin cont bancar:

IBAN RO51RNCB0079145659320001

Asociația Lideri în Mișcare,

Banca Comercială Română

Treizecizero.ro Abonează-te la 30-0+
Cele mai noi