Încurajator: Sorana Cîrstea trece clar de Heather Watson. Monica Niculescu completează seria

Adrian Țoca | 26 august 2014

Sorana a expediat-o pe Heather Watson în două seturi.

Sorana Cîrstea a obținut cea mai clară victorie românească la US Open: 6-1, 6-1 în numai 54 de minute, cu Heather Watson. Cu o rachetă Babolat pe care a folosit-o în premieră într-un meci oficial, Sorana a jucat cel mai curat tenis aL anului, a lovit agresiv, dar măsurat și a servit și returnat foarte bine. 

 

Adevărul e că “încurajator”, sintagma din titlu, e puțin spus. Jocul de azi al Soranei a fost încântător de-a dreptul, o picătură de frumusețe venită de nicăieri, împotriva vântului, a pronosticurilor, a așteptărilor generale, într-o mare de deziluzii, cărora oamenii tind le dea proporții biblice. Însă Sorana, între timp ieșită din zona bună a clasamentului și naufragiată Undeva la marginea Top 100, a insistat mereu pe partea plină a paharului, susținând că, atâta timp cât se pregătește bine, nu-și poate reproșa nimic și are încredere că lucrurile se vor redresa. Cum tenisul e un sport în care contează în general prezentul, săptămâna curentă, e drept că discursul Soranei, nesusținut de mai nimic (exceptând raza de soare din Fed Cup) nu mai ajunge la urechile nimănui.

Am ales “încurajator”, și nu alte superlative exaltate, din niște motive, sper, evidente. În primul rând, pentru că e un cuvânt mai potrivit pentru Sorana de acum. Ea are nevoie de constanță și de confirmări, nu de laude pripite. Are nevoie de mult rezonabil în jurul ei, nu de extreme, prea reci sau prea calde. Mai are, de asemenea, și de multe meciuri în picioare, de ceva ritm în program. N-avem noi idee cât de uriaș e efectul unor victorii legate, mai ales în contextul anului de p&acirC;nă acum al Soranei. Pe care, apropo, l-a dus în spinare remarcabil de demn.

În al doilea rând, “încurajator” e un cuvânt așezat, în ton cu evoluția Soranei de azi. N-a fost doar un meci bun A fost fantastic de bun. Dacă locul ei din clasament era, să zicem, 5, nu 80, site-urile străine s-ar fi înghesuit să laude lecția de tenis. Așa, evoluția ei a trecut un pic pe sub radar. Doar englezii prezenți la meci au fost obligați să scrie. Veniseră cu mari pretenții pentru Heather a lor (BBC se întreba în comentariul meciului dacă Heather WatsOn ar putea să fie numărul 1 mondial într-o bună zi), dar au plecat impresionați de românca noastră. Unul dintre ei, corespondent pentru același BBC, chiar a notat, scuzând-o pe Watson: “A top five player would not play as well as that”.

În liniștea asurzitoare a terenului 13, departe de forfota tribunelor care o apasă uneori, Sorana a lovit fiecare minge cu precizie calculată. A fost ceva diferit față de alte ocazii. N-a mai fost doar pură biciuire a mingii, pe sistemul dacă intră, bine, dacă nu, nu. A fost știință. Nimic n-a părut la voia întâmplării, totul a arătat măsurat, reglat, controlat. Timingul atacurilor a fost întotdeauna gândit și inspirat, pregătit și executat așa cum trebuie, când trebuie. La fel și adâncimea, la fel și forța. Exact atât cât trebuie. Nu s-a mai prăvălit către adversara ei cu orice preț. A atacat, a rămas agresivă, dar cu măsură. Un smart aggressive personalizat, în varianta Sorana. S-a simțit din primul game. A servit autoritar și nu s-a sfiit să urce. A fost în egală măsură eficientă și pe forehand și pe rever, găsind liniile cu ușurință de pe ambele părți. Când a returnat, a făcut-o lung, în picioarele lui Watson, împingând-o în spatele baseline-ului, apoi a surclasat-o în rally-uri cu puterea ei superioară.

E tentant să aruncăm o parte din context pe eventualul joc slab al lui Watson, pe cele câteva duble greșeli și erorile din momentele cheie, dar britanica s-a prăbușitabia pe ultima parte a setului doi. Până atunci a luptat, dar n-a avut ce face, n-a fost lăsată să joace. E o linie de demarcație fină între cât de slab joacă un sportiv și cât este obligat să joace slab. În opinia mea, azi a fost a doua situație. Sorana a pistonat non-stop, până când a fost sigură că victoria nu-i mai poate scăpa. Nu i-a dat timp lui Watson, nu i-a oferit nici oportunități cu care să
și lucreze reintrarea în meci, nici spațiu.

Mental, mai ales, Sorana a fost prezentă în meci fără întrerupere. A fost un mix tehnic – mental, de fapt, superior celui arătat la București, în meciul cu Ivanovic, precedentul ei personal best de anul acesta. Atunci spunea că a avut emoții mari; acum, dacă le-a avut, le-a controlat impecabil. Singurul moment de cădere, break-ul oferit în startul setului secund, a fost gestionat ca la carte.

Deocamdată, rămâne o victorie utilă. Încurajatoare. Ar putea fi un punct de pornire. Sorana va avea șansa unui alt meci, cu totul diferit, în turul următor, cu o adversară de alt calibru: Eugenie Bouchard. Un matchup între două jucătoare asemănătoare, dar pe care Sorana îl poate câștiga dacă își păstrează linia generală de azi. Va fi un alt tip de context, cel mai probabil într-una dintre arenele mari, poate chiar o sesiune de seară. Mai mult public, mai multă presiune, dar presiunea va apăsa mai degrabă pe Bouchard, de la care se așteaptă lucruri mărețe la acest turneu. Când e outsider, Sorana tinde să joace mai liber, mai degajat și, într-un final, mai bine. Cu Genie, ea nu va avea absolut nimic de pierdut, iar dacă jocul îi va funcționa la fel ca și cu Watson, va avea o șansă marE să-și prelungească șederea la New York.

Monica Niculescu, emoții și victorie în trei ore

Veștile bune au continuat spre seară: avem cinci victorii din cinci în primul tur feminin! Monica Niculescu a completat seria de succese românești, calificându-se în turul 2 după un thriller de fix trei ore cu Yaroslava Shvedova: 6-7, 6-1, 7-5 . Primul set, pierdut la limită în tiebreak de Niculescu, a fost urmat de unul expeditiv, dar tensiunea și dramatismul au atins cele mai înalte cote în decisiv.

Primele trei game-uri, toate cu egalități multiple, au avut nevoie de mai bine de o jumătate de oră ca să se termine. Monica s-a desprins până la urmă la 5-3, dar și-a pierdut serviciul când servea pentru set. La 5-5, Niculescu și-a făcut rost de trei mingi de break consecutive. A concretizat-o abia pe a treia, iar la a doua ocazie când a servit pentru meci, n-a mai ratat. În turul următor, Monica o va întâlni pe cehoaica Barbara Zahlavova, pe care o conduce în meciurile directe cu 3-2, dar în fața căreia a pierdut anul acesta la Miami, tot pe hard. Dacă și Sorana, și Monica vor câștiga în turUl secund, atunci povestea noastră de la US Open 2014 va cuprinde, printre alte subcapitole, și un meci 100 la 100 romacirc;nesc, pentru că cele două ar urma să se întâlnească în turul 3.

Meciurile româncelor din turul 2

Barbara Zahlavova – Monica Niculescu 

Sorana Cîrstea – Eugenie Bouchard

Roberta Vinci – Irina Begu

Maria Sharapova – Alexandra Dulgheru

Jana Cepelova – Simona Halep

Miercuri joacă doar Alexandra și Simona, ambele programate de la aceeași oră (detalii).

Îți place?
Susține Treizecizero
Sprijinul tău e esențial ca să putem produce acest conținut. Susține-ne pentru un jurnalism de sport cât mai relevant și valoros!
Prin cont bancar:

IBAN RO51RNCB0079145659320001

Asociația Lideri în Mișcare,

Banca Comercială Română

Treizecizero.ro Abonează-te la 30-0+
Cele mai noi